Follow RomanianPortal on Twitter       
Pagina 2 din 2 PrimulPrimul 12
Rezultate 11 la 15 din 15

Subiect: Romani celebri-Istorie

  1. #11
    Data înscrierii
    03.09.2005
    Locație
    La La Land
    Posturi
    2.665
    Putere Rep
    10

    Implicit Seniorului...cu respect!

    20 mai 1914
    Se naste la Bobota, în judetul Salaj. Fiul protopopului greco-catolic, Valentin Coposu si al Aureliei, nascuta Anceanu Bunicul patern, Grigore Coposu, era preot, colaborator al lui Gheorghe Pop de Basesti. Bunicul matern, Gavril Vaida de Glod era preot, var primar cu Alexandru Vaida Voievod Creste si este educat într-o familie care desfasura o intensa activitate politica pentru recunoasterea drepturilor românilor în Imperiul Austro - Ungar, prin intermediul Partidului National Român
    Tatal, Valentin Coposu, vajnic militant pentru afirmarea clauzei românesti în Transilvania, a suferit numeroase persecutii: a fost închis la Vac, Szegedin, Budapesta sub acuzatia de înalta tradare. A fost pus în libertate personal de generalul Mosoiu, cu ocazia eliberarii Budapestei dupa intrarea armatei române în capitala maghiara. Valentin Coposu a fost deputat în Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918 si a votat Unirea.
    Mama, Aurelia, fiica protopopului unit Iulian Anceanu si a Corneliei, nascuta Vaida, era descendenta unei vechi familii ce reunea traditiile politico-culturale si religioase ale mediului românesc ardelean. Aurelia Coposu i-a educat pe cei cinci copii ai sai: Cornel, Cornelia, Doina, Flavia si Rodica, în spiritul moralei crestine si patriotismului românesc autentic
    1919-1923 Scoala primara în comuna Bobota
    1923-1930 Liceul Sfântul Sava din Blaj Rolul cel mai important în evolutia sa ulterioara îl joaca apropierea si influenta marelui artizan al Unirii din 1918, Iuliu Maniu, care devine mentorul si modelul sau de-a lungul întregii sale existente
    1930-1934 Studii juridice si economice la Universitatea din Cluj
    1935-1937 Presedinte al Organizatiei de Tineret PNT din Cluj, colaborator la ziarul "România Noua", condus de Zaharia Boila, "Mesajul" (Zalau), "Unirea" (Blaj), etc.
    1937-1940 Secretar personal permanent al lui Iuliu Maniu, pe care îl însoteste în toate misiunile si negocierile politice importante
    1940 Primeste titlul de secretar politic al lui Iuliu Maniu, îndeplinind aceasta functie pâna la arestarea sa si a lui Maniu, la 14 iulie 1947. În aceasta calitate l-a însotit în toate negocierile si tratativele purtate cu negociatorii occidentali si cu liderii partidelor politice din coalitia antihitlerista. I s-a încredintat cifrul secret al corespondentei diplomatice prin care Opozitia negocia iesirea României din Axa si întoarcerea ei catre aliatii traditionali. Avea misiunea de a întretine relatii confidentiale cu reprezentantii guvernului englez la Liverpool, cu delegatii opozitiei române care duceau tratative la Cairo, cu emisarii români de la Stockholm si cu comandamentul militar aliat din Italia (Foggia). Se muta la Bucuresti dupa cedarea Ardealului de Nord. Colaboreaza la saptamânalul "Ardealul", publicatia refugiatilor transilvaneni. Scrie de asemenea în publicatiile "Zorile", "Dacia", "Saniter", "Curentul", "Cuvantul Liber", "Dreptatea" si altele. Semneaza ocazional cu pseudonimul dr. C. Salajeanul
    1941 O cunoaste pe viitoarea sa sotie, Arlette, fiica generalului Marcovici si a Jeannei Husser. Generalul facuse parte din cabinetul Maniu, la prima sa guvernare. S-au cunoscut la Constanta, unde Maniu mergea la odihna la hotelul francez tinut de bunica lui Arlette
    24.X.1942 Casatoria cu Arlette Marcovici ( va fi arestata în 1950 si implicata împreuna cu sora ei France într-un proces înscenat de spionaj; dupa ispasirea a 14 ani de pedeapsa, iese bolnava grav din închisoare si moare în 1965)
    1945 Presedinte al filialei PNT Salaj. Este ales secretar general adjunct al PNT. Delegat al PNT la reinstalarea activitatii autoritatii românesti în Transilvania de nord
    1946 Este promovat secretar al Delegatiei Permanente, forul conducator al partidului
    1947-1956 :14 iulie 1947 - este arestat împreuna cu întreaga conducere PNT, dupa înscenarea de la Tamadau, desi nu facuse parte din grupul arestat acolo Ramâne timp de 9 ani în arest preventiv, fara sa fie judecat. S-a încercat implicarea lui în numeroase procese politice, dar nu a putut fi condamnat din lipsa de probe
    1956 I se intenteaza un proces de înalta tradare. Este condamnat conform practicilor comuniste la munca silnica pe viata pentru "înalta tradare a clasei muncitoare si crima contra reformelor sociale"
    1954-1962 8 ani de regim sever de izolare la Râmnicu Sarat
    1962 Se îmbolnaveste grav ca urmare a tratamentului de exterminare aplicat detinutilor politici
    1962 - 1964 Domiciliul fortat în Baragan la Valea Calmatui în comuna Rubla
    aprilie 1964 Pus în libertate dupa 17 ani de detentie în penitenciarele de la Vacaresti, Jilava, Pitesti, Malmaison, Craiova, Aiud, Râmnicu Sarat, Poarta Alba, Capul Midia, Canalul Dunare- Marea Neagra, Gherla, Sighetul Marmatiei etc
    dupa 1964 Lucreaza ca muncitor necalificat pe santierele de constructii, fiind angajat la Întreprinderea de Constructii Montaj Bucuresti, atelierul de tâmplarie mecanica. Este permanent urmarit si convocat periodic la Securitate
    1987 I se fac 27 de perchezitii între 1964-1989, i se confisca dulapuri întregi de documente si manuscrise
    Afiliaza Partidul National Taranesc, aflat în clandestinitate, la Internationala Crestin Democrata, adresând o cerere lui Jean -Marie Daillet, vicepresedintele organizatiei
    22 - 23 decembrie 1989 Anunta printr-un mesaj- manifest reintrarea în viata publica a Partidului National Taranesc, devenit ulterior Crestin si Democrat - PNTCD Dupa 1989 a fost solicitat, cu ocazia fiecarui eveniment politic major în România, sa-si exprime opiniile în interviurile luate de posturile internationale de Radio: Europa Libera, BBC, Deutche Welle, Vocea Americii si posturile de radio interne. A acordat numeroase interviuri aparute în presa româneasca si straina
    28 - 29 ianuarie 1990 Devine practic liderul opozitiei împotriva Frontului Salvarii Nationale, care cauta sa monopolizeze puterea executiva si legislativa, confiscând Revolutia din decembrie 1989. Întelegând ca Revolutia a fost furata de noua putere "emanata", înzestrata cu vechi reflexe totalitare, Corneliu Coposu va prelua misiunea grea de a conduce Opozitia în România post comunista. Începând cu data de 29 ianuarie 1990, devine tinta unei virulente campanii de presa prin care se lanseaza zvonuri pentru compromiterea lui. Campania avea sa continue cu aceeasi intensitate pâna dupa alegerile legislative din aprilie 1992
    iulie 1991 Face o vizita Regelui Mihai I la Versoix în Elvetia, fidel crezului sau monarhic. Legaturile lui cu suveranul si familia regala au continuat pâna la sfârsitul existentei sale
    27.IX. 1991 Este reales presedinte al PNTCD la primul Congres al partidului1991-1993 Presedinte a Conventiei Democrate Române. Ideea formarii Conventiei îi apartinuse si o propusese înca din 1990
    aprilie 1992 Alaturi de alti lideri ai partidelor de Opozitie, oameni de arta si cultura, îl întâlneste pe Majestatea Sa, Regele Mihai I de România, cu ocazia memorabilei vizite regale în România, cu ocazia Sfintelor Pasti din 1992
    27.IX.1992În urma alegerilor devine senator de Bucuresti
    1992 Activeaza pe plan international, printre altele în calitate de membru în Consiliul Uniunii Europene Crestin Democrate si în Internationala Crestin Democrata; efectueaza calatorii si participa la diverse congrese ale partidelor crestin democrate fratesti (Marea Britanie, Luxemburg, Suedia, Grecia, Franta, Elvetia) Efectueaza un turneu de prezentare al candidatului Conventiei Democrate Române, Emil Constantinescu, în Belgia, Olanda, Luxemburg, Franta, Germania si Anglia
    februarie - martie 1995 Efectueaza o vizita în SUA, la invitatia Congresului Americanmai
    1995 Numit Ofiter al Legiunii de Onoare, cea mai înalta decoratie a Republicii Franceze
    6.X. 1995 Ceremonia acordarii Legiuni de Onoare cu grad de ofiter de catre Ambasadorul Frantei la Bucuresti, Bernard Boyer, la sediul Ambasadei Frantei la Bucuresti, în numele Presedintelui Jacques Chirac
    11.XI. 1995 Înceteaza din viata la Spitalul Universitar din Bucuresti, ca urmare a neoplasmului pulmonar operat în 1994
    14.XI. 1995 Este înmormântat la Cimitirul Belu Catolic, fara funerarii nationale, dar sute de mii de români vin sa-l conduca pe ultimul drum
    Sursa:http://romania-on-line.net

    Edit:In anii in care a fost intemnitat,pentru a nu uita sa vorbeasca,recita poezii cu voce tare!
    Ultima modificare făcută de divo; 06.02.2009 la 14:07.


    Smile…It confuses people..!!



  2. #12
    Data înscrierii
    03.09.2005
    Locație
    La La Land
    Posturi
    2.665
    Putere Rep
    10

    Implicit Mama Rizea: "Trei zile daca mai traiesc, da'vreau sa stiu ca s-a limpezit lumea"

    Serial-Sfintii inchisorilor: "Au venit, maica, nenorocitii astia de comunisti la putere si ne-au luat tot: parul din cap, pamantul, caruta. Un singur lucru nu ne-au putut lua. Sufletul."


    Mama Elisabeta Rizea

    de Ionut Baias HotNews.ro



    Mama Rizea: "Trei zile daca mai traiesc, da'vreau sa stiu ca s-a limpezit lumea"


    Sfintii inchisorilor: Pr. Ilie Lacatusu (1) ; Valeriu Gafencu (2); Elisabeta Rizea (3); Nicolae Ciolacu (4); Mircea Vulcanescu (5); Pr. Gherasim Iscu (6); Pr Ioan Negrutiu (7); Dumitru Bordeianu (8); Costache Oprisan (9); Ep. Ioan Suciu (10); Marieta Iordache (11); Monseniorul Ghika (12); Andrei Ciurunga (13); Traian Trifan (14); Cardinalul Alexandru Todea (15); Gheorghe Jimboiu (16); Monahul Pimen Barbieru (17); Spiru Blanaru (18); Ion Flueras (19); pr. Dumitru Iliescu Palanca (20); Radu Gyr (21); Vasile Militaru (22); Virgil Maxim (23); Traian Braileanu (24); Pr Evghenie Hulea (25)


    Elisabeta Rizea s-a nascut intr-o familie de tarani, in apropiere de Curtea de Arges. A fost nepoata fruntasului taranist Gheorghe Suta, ucis de Securitate in 1948. A ispasit 13 ani de temnita grea pentru ca a sprijinit activ «Banda Terorista» Arsenescu-Arnautoiu. «Banditii» sunt de fapt eroii rezistentei anticomuniste din Muntii Fagarasului.

    A fost o femeie simpla de la tara, cu o bucata mica de pamant, o casuta modesta din lemn, acoperita cu sindrila si in curte cateva animale. Imbracamintea ei de toate zilele era portul national, brodat cu modele complicate in culorile alb-negru. A abandonat scoala la varsta de 14 ani pentru a-si urma destinul, si anume, acela de a-si duce existenta din munca pamantului.

    Comunistii au venit la putere in 1945. Ca raspuns, Rizea s-a alaturat rezistentei si i-a aprovizionat timp de 4 ani pe luptatorii din munti cu mancare si bani. Opozitia ei fata de exproprierea comunista si faptul ca sotul ei, Gheorghe, s-a alaturat luptatorilor rezistentei din munti au dus la torturi si ani buni de inchisoare.

    A fost numita “dusman al poporului”, iar gospodaria etichetata drept “casa de banditi”, apelative ce constituiau cele mai grave acuzatii intr-un stat comunist. A fost in cele din urma prinsa de militie, condamnata la 7 ani de inchisoare. In faimoasa inchisoare de la Pitesti, Elisabeta Rizea a fost pusa in lanturi si inchisa in celula de maxima securitate.

    Eliberata in primavara anului 1958, Elisabeta continua sa ia legatura cu ofiterii din Rezistenta prin intermediul unei „casute postale" din scorbura unui copac din Valea Morii. Cand conducatorul rezistentei anti-comuniste, Gheorghe Arsenescu a fost arestat in 1961, Elisabeta Rizea este arestata din nou si sentinta ii este prelungita cu inca 25 de ani.

    A fost transferata la inchisoarea Mislea, inchisoarea centrala a femeilor detinut politic, unde a stat inchisa alaturi de doamna Ion Mihalache si de zeci de femei legionare.

    In timpul incarcerarii, a fost torturata pentru ideile ei. A fost atarnata cu parul de un carlig si batuta pana la pierderea cunostintei. "Dupa ce mi-au tras masa de sub picioare, au inceput sa ma bata cu un bat pana la sange. Mi-au rupt cateva coaste si am lesinat. Imi faceam cruce cu limba in cerul gurii si ma rugam la Dumnezeu sa ma ajute sa nu spun nimic".

    In termenii amnistiei generale, Rizea a fost eliberata din inchisoare in 1964. Timp de aproape 30 de ani a fost tinuta sub supravegherea stricta a organelor de ancheta. Era chemata permanent la interogatorii si impreuna cu sotul sau erau considerati ?dusmani ai poporului".

    35 de ani mai tarziu, povestea ei a fost publicata in ziarele romanesti si prezentata in documentarele despre perioada comunista.

    La alegerile din mai 1990, indemna taranii Romaniei libere „sa nu aleaga un singur partid". In replica, autoritatile au internat-o in spitalul din Pitesti pentru „diagnosticare", dar a reusit sa fuga.

    Primul interviu a aparut in serialul pentru televiziune Memorialul durerii. Acest prim interviu a fost facut in 1992, cand o mare parte din sat era impotriva ridicarii unei troite in memoria fratilor ei din munti. Dupa difuzarea interviului, au inceput sa vina oamenii la Elisabeta Rizea au inceput sa i se ia interviuri.

    Imaginea si discursul ei au fost folosite la maximum de Conventia Democrata, de stuff-ul de campanie al lui Emil Constantinescu - credibilitatea CDR se datoreaza in mare parte Elisabetei Rizea. Din pacate promisiunile facute de CDR-isti in campanie au fost uitate dupa castigarea alegerilor...

    Mama Rizea a fost folosita ca o simpla imagine politica, o carte buna de jucat in fata alegatorilor.

    In mai 2001, mama Rizea a fost vizitata de Regele Mihai I, pe care il cunoscuse in copilarie. „Spunea ghicitori, iar eu rideam. Odata, am copt impreuna porumb, dar mie mi-a dat partea cu boabele mai mari", povesteste Rizea. "Pina oi muri il iubesc ca pe ochii din cap. Doresc sa fie regele Romaniei, sa fie mereu in tara".

    Regele Mihai si regina Ana au luat prinzul impreuna cu Elisabeta Rizea, care i-a servit cu oua rosii, cozonac si vin.

    O viata intreaga dedicata neamului romanesc si lui Dumnezeu...
    Elisabeta Rizea a plecat dintre noi la 4 octombrie 2003, la varsta de 91 ani. „Trei zile daca mai traiesc, da’vreau sa stiu ca s-a limpezit lumea” - spunea Elisabeta Rizea. Ea a plecat la Domnul si lumea nu s-a limpezit inca, cine stie cat o sa mai dureze.

    Cu siguranta Mama Rizea asteapta de acolo de sus sa i se implineasca dorinta pentru care a luptat o viata intreaga si pentru care a platit cu sange si lacrimi.


    Smile…It confuses people..!!



  3. #13
    Data înscrierii
    03.09.2005
    Locație
    La La Land
    Posturi
    2.665
    Putere Rep
    10

    Implicit Mama Rizea-continuare

    Elisabeta Rizea:
    De cand m-au adus din puscarie, eu am mers taras. Faceam toate draciile contra comunismului. Imi dam drumu’ pe scara in camasa da noapte, sa creada ca intru-n closet. Aveam cuiele scoase la doua uluci si treceam dincolo. Bagam mancarea pentru partizani intr-o gramada mare de craci. Ce auzeam scriam si puneam hartia intr-o scorbura.

    Puneam cana pe perete, tineam urechea pe fundu’ canii si auzeam ce vorbeau securistii in camera de-alaturi. <

    Capitanu’ Carnu era din Bacau. El m-a schingiuit. Eu traiesc incarligata, cum sunt, si cu genunchii scosi, si el nu mai e! M-a operat Maiestatea (Regele Mihai I) la spitalul de langa Foisorul de Foc. Maiestatea a platit. Mi-au pus carlige la genunchi, cum puneam eu la perdele. Nu mai am par deloc, uite! Si uite in fotografie ce par bogat am avut, si salba de aur. Mi-au luat tot comunistii.

    Ginerele, cuscru, toti au facut puscarie pentru ca eu am dat de mancare la partizani.
    Ma aducea lumea cu toala acasa. Ultima data, a venit Carnu cu ala de cauciuc si o curea pe mana. “Spune!” N-am spus. M-a legat de maini cu unu care-a murit si el pe soseaua spre Bucuresti. “Iti dam 300 de lei!” “Domnule capitan, eu nu sunt Iuda, sa-i vanz pe 30 de arginti...” M-a trantit pe jos.

    M-a legat si m-a batut cu cauciucu’, de la ceafa la calcai, si pe stanga, si pe dreapta. A dat Domnu’ de-a murit si eu traiesc, na! Da’ n-am luat banii lui.
    Apoi, m-au suit legata pe un scaun, de pe scaun pe masa, de pe masa, pe alt scaun. Mi-a zvarlit basmaua din cap. “Spune!” Purtam coada cu funta. Mi-au aruncat fota si am ramas in iie. Mi-a legat coada sub carligu’ de lampa din casa boierului. Coada era groasa. Eram si eu altfel la 38 de ani... Carnu mi-a tras scaunu’. alalalt mi-a tras si masa.

    Coada mi-a ramas in carlig si eu am cazut la pamant. Asa mi-au smuls paru’. Am facut tratament si nu mi-a mai crescut. Da’ tot nu i-am vandut...”

    Sursa:hotnews.ro


    Smile…It confuses people..!!



  4. #14
    Data înscrierii
    09.12.2003
    Locație
    Chicago & Constanta
    Posturi
    13.465
    Putere Rep
    10

    Post Vasile Pârvan (1882 – 1927)


    Vasile Pârvan (nascut la 28 septembrie 1882, Perchiu, Bacău – decedat la 26 iunie 1927, Bucureşti) a fost un important istoric, arheolog, epigrafist şi eseist român.

    Biografie
    S-a născut la 28 septembrie 1882, în cătunul Perchiu din comuna Huruieşti, judeţul Bacău. A studiat la Bucureşti (avându-i ca profesori pe Nicolae Iorga şi Dimitrie Onciul) şi apoi în Germania, unde s-a specializat în istorie antică. A fost profesor la Universitatea din Bucureşti, membru al Academiei Române şi al mai multor academii şi societăţi ştiinţifice din străinătate.
    S-a preocupat îndeosebi de arheologie, preistorie şi istoria civilizaţiei greco-romane. A organizat numeroase şantiere arheologice, dintre care cel mai important este cel de la Histria, şi a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice şi monografii, cuprinzând un material documentar vast, valoros şi util.
    Şi-a început activitatea de istoric cu lucrarea de doctorat Naţionalitatea negustorilor din Imperiul roman (1909, în limba germană), considerată de specialişti ca unul din cele mai bune studii despre dezvoltarea comerţului în antichitatea clasică. În scopul rezolvării problemelor legate de istoria Daciei, a organizat o serie de săpături sistematice, îndeosebi în staţiunile arheologice din a doua epocă a fierului. Pe baza rezultatelor parţiale ale săpăturilor a scris Getica (1926), cea mai importantă lucrare a sa (datorită destinului său), o vastă sinteză istorico-arheologică, prin care a readus în prim planul cercetării istorice rolul politic şi cultural al daco-geţilor; unele lipsuri şi exagerări (printre care accentuarea rolului sciţilor şi al celţilor în dezvoltarea culturii geto-dace) nu ştirbesc valoarea acestei lucrări. Prin concepţia sa istorică idealistă, expusă în studiul sociologic Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane şi în eseuri (volumele Idei şi forme istorice şi Memoriale) a reuşit să facă o sinteză a neohegelianismului şi neokantianismului şi s-a declarat adversar al şovinismului şi al cosmopolitismului.
    Vasile Pârvan a avut un rol deosebit în crearea noii şcoli româneşti de arheologie. El a organizat Şcoala română din Roma, instituţie pentru perfecţionarea tinerilor arheologi şi istorici, şi a iniţiat şi condus apariţia anuarelor acesteia „Ephemeris Dacoromana” şi „Diplomatarium Italicum”, precum şi prima serie a revistei „Dacia”. Pasionat în totalitate de munca de pe şantier, Vasile Pârvan ignoră apendicita de care suferea. Ajunge într-un final pe masa de operaţie, însă este mult prea târziu pentru a-i salva viaţa. A avut o moarte extrem de regretabilă şi regretată, firul vieţii sale fiind brusc întrerupt, la 26 iunie 1927, la doar 45 de ani, în plină putere creatoare.


    Opera


    Sursa: Wikipedia

  5. #15
    Data înscrierii
    07.05.2007
    Posturi
    3.757
    Putere Rep
    36

    Implicit RE: Seniorul

    Citat Postat în original de divo Vezi post
    1947-1956 :14 iulie 1947 - este arestat împreuna cu întreaga conducere PNT, dupa înscenarea de la Tamadau, desi nu facuse parte din grupul arestat acolo Ramâne timp de 9 ani în arest preventiv, fara sa fie judecat. S-a încercat implicarea lui în numeroase procese politice, dar nu a putut fi condamnat din lipsa de probe
    1956 I se intenteaza un proces de înalta tradare. Este condamnat conform practicilor comuniste la munca silnica pe viata pentru "înalta tradare a clasei muncitoare si crima contra reformelor sociale"
    1954-1962 8 ani de regim sever de izolare la Râmnicu Sarat
    1962 Se îmbolnaveste grav ca urmare a tratamentului de exterminare aplicat detinutilor politici
    1962 - 1964 Domiciliul fortat în Baragan la Valea Calmatui în comuna Rubla
    aprilie 1964 Pus în libertate dupa 17 ani de detentie în penitenciarele de la Vacaresti, Jilava, Pitesti, Malmaison, Craiova, Aiud, Râmnicu Sarat, Poarta Alba, Capul Midia, Canalul Dunare- Marea Neagra, Gherla, Sighetul Marmatiei etc
    dupa 1964 Lucreaza ca muncitor necalificat pe santierele de constructii, fiind angajat la Întreprinderea de Constructii Montaj Bucuresti, atelierul de tâmplarie mecanica. Este permanent urmarit si convocat periodic la Securitate
    1987 I se fac 27 de perchezitii între 1964-1989, i se confisca dulapuri întregi de documente si manuscrise
    Citat Postat în original de divo Vezi post
    11.XI. 1995 Înceteaza din viata la Spitalul Universitar din Bucuresti, ca urmare a neoplasmului pulmonar operat în 1994
    14.XI. 1995 Este înmormântat la Cimitirul Belu Catolic, fara funerarii nationale, dar sute de mii de români vin sa-l conduca pe ultimul drum
    Sursa:http://romania-on-line.net

    Edit:In anii in care a fost intemnitat,pentru a nu uita sa vorbeasca,recita poezii cu voce tare!
    Sa-i spunem si pe numele din certificatul de nastere: Corneliu Coposu. Si as adauga eu, de meserie om politic, nationalist si luptator anti-comunist, o elita din alea din care nu se mai fac.

    In Noiembrie '95 imediat dupa moartea sa, conducerea PCR in frunte cu secretarul general Jos Iliescu s-a inghesuit sa-si exprime regretele in legatura cu disparitia d-lui Coposu.
    Aceleasi personaje care au ordonat si coordonat devastarile de la sediul PNT-CD si locuinta d-lui Coposu in iunie '90 cu ocazia mineriadei III au dat fuguta la un penibil exercitiu de PR si au osanalizat constiincios personalitatea d-lui Coposu de parca ar fi fost vorba de Ceausescu si nu de opusul lui si al lor.

    Drept pt. care dupa doar 5 ani Iliescu era reales democratic.

    Libertate, eh?


    Domnule Coposu, Dumnezeu sa te odihneasca.
    Everything the same; everything distinct. (Zen)

Pagina 2 din 2 PrimulPrimul 12

Subiecte similare

  1. Romani celebri - Muzica
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 18
    Ultimul post: 27.09.2011, 07:43
  2. Romani celebri – Medicina
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 9
    Ultimul post: 28.07.2010, 16:26
  3. Romani celebri - Inginerie
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 6
    Ultimul post: 18.03.2009, 11:55
  4. Romani celebri - Domnitori
    De lara_iulia în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 2
    Ultimul post: 11.03.2009, 03:25
  5. Romani celebri – Fizica
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 3
    Ultimul post: 10.03.2009, 11:58

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •