Follow RomanianPortal on Twitter       
Pagina 5 din 7 PrimulPrimul ... 34567 UltimulUltimul
Rezultate 41 la 50 din 65

Subiect: Povestea locurilor mele de munca in Canada

  1. #41
    Data înscrierii
    13.12.2007
    Posturi
    2.160
    Putere Rep
    21

    Implicit

    Citat Postat în original de Mela87 Vezi post
    Nu sunt pocaita manolica...da cine este doamna svartz
    Ai rabdare si apare
    amarat...daaa o duc bine!

    (Oo)-(|||)''(|||)-(oO)

  2. #42
    Data înscrierii
    28.05.2015
    Posturi
    21
    Putere Rep
    0

    Implicit

    Mda...infine nu prea ma intereseaza parerile rautacioase altor persoane..

  3. #43
    Data înscrierii
    18.04.2006
    Locație
    Canada, Toronto
    Posturi
    4.438
    Putere Rep
    39

    Implicit

    Citat Postat în original de florin92 Vezi post
    Felicitari pentru poveste si pentru faptul ca ai facut fata cu brio greutatilor de acolo.Asteptam si continuarea!Vroiam sa te intreb,daca au tendinta de a discrima alte popoare.Poate mai sunt si colegi de forum care au pornit de jos si ar dori sa scrie ceva.
    Mulţumesc Florine, de asta m-am şi decis să împărtăşesc povestea mea pe forum, pentru că multora le e teamă să o ia de la zero dar în Canada se poate, am zis că experienţa mea poate aduce încurajări celor care vor să pornească la un astfel de drum sau care au pornit deja şi sunt la început, poate dezamăgiţi. Bineînţeles că am văzut aici oameni printre care şi români care după 20 sau mai mult de stat aici tot pe minimum lucrează, trebuie să ai voinţă şi ambiţie, să vezi ce se întâmplă în jurul tău şi să aspiri puţin câte puţin la mai bine.
    De discriminat în Canada nici vorbă, este ţara care s-a dezvoltat şi se dezvoltă prin munca emigranţilor, este ţara cu cea mai mare varietate de naţii. Ca peste tot şi aici sunt neapreciaţi cei leneşi şi neserioşi la locul de muncă. În Canada companiile când angajează pe cineva nou, timp de 3 luni îi observă şi analizează comportamentul şi activitatea iar dacă sunt nemulţumiţi de noul angajat au dreptul să-l dea afară şi să angajeze pe altcineva. Am menţionat asta în caz că poate unii nu sunt în temă, se numeşte "3 months probation".

  4. #44
    Data înscrierii
    18.04.2006
    Locație
    Canada, Toronto
    Posturi
    4.438
    Putere Rep
    39

    Implicit Întrebare pe PM referitor la limba engleză

    Întrebare:
    Buna fifi!....Ceea ce doream sa te intreb in privat este cum ai inteles dictia?Eu,de exemplu,as fi vrut sa merg in ***,insa de foarte multe ori nu inteleg ce spun cei de acolo,desi stiu engleza destul de ok,tot nu pricep,mai ales la stiri cand se vorbeste rapid.Tu cum ai reusit?
    Răspuns:
    Bună ***,
    Limba este într-adevăr o barieră care reduce mult şansele emigranţilor care vor să reuşească să-şi facă o carieră aici, mai ales cei care vin ca mine la o vârstă mai înaintată. De ce eşti mai tânăr prinzi mult mai repede. Eu am învăţat în România în şcoală ceva engleză dar când am venit aici şi a trebuit să vorbesc a fost jale şi încă este, am un accent puternic dar norocul meu este că în Canada sunt foarte mulţi emigranţi care vorbesc şi mai rău decât mine, deci sunt cum ar veni chior în ţara orbilor. Poate exagerez un pic, mă rog dar mi-am îmbunătăţit engleza exersând şi încercând să copiez expresii şi intonaţie de la cei care vorbesc engleza corect. Despre cei de la ştiri că nu înţelegi nu te îngrijora, în fiecare domeniu sunt anumite expresii şi cuvinte specifice, în mass media se folosesc cuvinte şi expresii pe care 3 sferturi din populaţie nu le foloseşte. Ce-ţi recomand pentru că am văzut că m-a ajutat mult pe mine este ca atunci când priveşti filme sau emisiuni să o faci cu subtitrare în limba engleză prin care faci conecţia între cuvintele scrise şi pronunţie.
    Dacă tot mă făcui de râs, îţi spun că am un canal de youtube dacă vrei să auzi ce stâlcit vorbesc şi totuşi asta nu m-a împiedicat să dau înainte în ce priveşte locurile de muncă.

  5. #45
    Data înscrierii
    13.12.2007
    Posturi
    2.160
    Putere Rep
    21

    Implicit

    legat de limba, am mers cu cineva(nascut in NY) in Georgia undeva prin Savannah si nu intelegeam mai nimic, la care tipul din NY zice, nu te mai agita ca uneori nici eu nu inteleg ce zic asta aici...
    amarat...daaa o duc bine!

    (Oo)-(|||)''(|||)-(oO)

  6. #46
    Data înscrierii
    18.04.2006
    Locație
    Canada, Toronto
    Posturi
    4.438
    Putere Rep
    39

    Implicit Capitolul 3- continuare

    Au urmat 3 ani foarte frumoşi, un cumul de funcţii destul de interesant care m-a făcut să învăţ şi mai multe, toate documentele vamale pentru exporturi şi importuri, estimări şi implicarea în proiecte/ produse noi, contabilitate avansată , calcularea si procesarea salariilor, interviuri şi angajări. N-o să detaliez aici prea mult fiecare îndatorire pe care am avut-o dar dacă e cineva interesat, mă poate întreba şi atunci o voi face-o, o să ating totuşi partea de contabilitate şi angajări.

    Mama a fost toată viaţa ei contabilă, aducea şi acasă acte şi o mai ajutam şi noi dar nu mi-a plăcut niciodată asta sau cel puţin aşa am crezut la acel timp, să stai cu nasu-n nişte hârţoage. Ei am ajuns să fac asta şi mi-a placut enorm, mai ales pentru faptul că am avut o imagine completă a întregului proces, cheltuieli pe materiale, echipament, mână de lucru, taxe şi profit. Am fost singura din toată compania în afară de şef şi tatăl lui care aveam acces la aceste informaţii, deşi erau câţiva oameni care lucrau acolo aproape de când s-a înfiinţat compania. Şeful, un tip extraordinar de exigent a fost super mulţumit de activitatea mea, în comparaţie cu timpul când tatăl său se ocupa de contabilitate, avea totul gata mult mai repede făcut şi îşi putea verifica profitul/ pierderile imediat.

    Mi-a spus că are planuri mari cu mine, s-a referit la faptul că acea femeie care lucra acolo de mult timp, mai în vărstă fiind i-aş fi luat eu locul. Mi-a plăcut ideea în sine dar având acces la salariile tuturor din companie mi-am dat seama că el chiar mergea pe oameni care se mulţumesc cu destul de puţini bani comparativ cu aspiraţiile pe care le aveam eu. Nu o să dau sume dar vă spun doar că oameni care aveau 20 de ani vechime în acea companie şi cu funcţii de răspundere erau plătiţi nu cu prea mult decât câştigam eu care aveam doar 4 ani.

    Aici trebuie să fac o paranteză şi să menţionez că la majoritatea companiilor din Canada contează foarte mult suma cu care ai negociat la început, se dau măriri de salariu dar nu foarte mari şi n-ai şanse la o mărire majoră, oricât de bine ţi-ai face treaba numai în cazul în care avansezi în funcţie dacă există oportunitatea dar mulţi dintre angajatori de firme mici dacă eşti bun încearcă la fel ca şi şeful meu să-ţi dea mai multă muncă şi bani cât se poate de puţini. Toţi se plângeau acolo dar nu pleca niciunul, e uşor să te complaci şi greu să te zbaţi pentru mai mult, pentru mai bine, nu şi eu, ştiam că pot şi voiam mult mai mult.

    Angajările, am zis să vorbesc un pic şi despre asta şeful m-a pus să fac asta din cauză că el avea numai eşecuri, mi-a zis mai în glumă mai în serios că nu are pe cine să dea vina, de fapt el nu avea timp, erau lucruri de detaliu şi el trebuia să se ocupe de lucruri mult mai importante, cum ar fi găsirea de noi clienţi...Aşa că eu primeam e-mail-urile cu CV uri, aplicaţii pentru locurile de muncă vacante din producţie pentru că aşa cum îi plătea pe cei cu funcţii mari, vă daţi seama ce mult îi aprecia financiar pe cei necalificaţi, dar trebuia să selectez oameni care să stea în acele locuri de muncă. O experienţă foarte interesantă, scanatul CV urilor, trebuia să aleg din ce era cel mai rău tot ce era mai bun.

    E foarte mult de povestit despre asta dar dacă e cineva interesat de detalii a ce înseamnă ce am spus mă poate întreba şi voi extinde subiectul, orice întrebare e binevenită. Este o adevărată ştiinţă cum să-ţi cauţi de lucru, să aplici şi să te prezinţi la interviuri, am învăţat foarte mult din comportamentele şi caracterele oamenilor care s-au perindat prin faţa mea şi m-a ajutat să mă pregătesc pentru următorul pas din cariera mea.
    De ce? Eram bine la acel timp dar ştiam că se poate şi mai bine, voiam să mă mut dar ce greu e să cauţi, să îţi ajustezi CV ul în funcţie de locul de muncă pentru care aplici, aveam vreo 3 variante, să investighezi fiecare companie înainte să aplici, mai ales când lucrezi full time, ai familie... e destul de greu.

    Şansa mea a venit de la faptul că am ţinut tot timpul legătura cu oamenii cu care am lucrat, iar o tipă cu care am lucrat acel an s-a mutat la o companie mare, iar când a fost o ofertă de muncă acolo m-a sunat şi m-a pus în temă înainte să fie publicat anunţul. Firma era uriaşă şi foarte foarte avantajoasă, era vorba acum de plată la salariu, nu pe oră, salariul muuult mai mare comparativ cu ce câştigam eu atunci plus beneficii medicale, plan de pensii suplimentar, 3 săptămâni de concediu, 9 sick days plătite şi multe altele. Trebuia deci să mă pun pe treabă cu studiul şi pregătirea pentru interviu şi noul loc de muncă la care aspiram, coordinatoare de departament, leadership skills, munca cu oamenii, de detestat dar ştiam că pot să fac faţă şi să reuşesc orice mi-aş fi propus, n-a fost uşor defel dar am reuşit! Toată lumea a fost mândră de mine, începând cu fiica mea care este cea mai importantă pentru mine, viaţa mea şi cea mai mare iubire a vieţii mele

    Voi povesti pregătirea pentru interviuri (căci au fost două) şi tranziţia între cele două locuri de muncă în capitolul 4. Până atunci vă doresc tuturor numai bine, vă mulţumesc pentru răbdarea cu care citiţi bazaconiile mele şi vă invit şi aştept cu orice întrebare sau comentariu.

  7. #47
    Data înscrierii
    28.06.2009
    Locație
    BR,Romania
    Posturi
    292
    Putere Rep
    11

    Implicit

    fifi,povestile sunt super,am eu o intrebare pe care cred ca o vei aborda la subiectul 4 si anume ai mentionat mai sus ca ai avut ceva probleme cu engleza,deci la interviu au spus ceva daca se intampla sa mai incurci vreun cuvant?

  8. #48
    Data înscrierii
    18.04.2006
    Locație
    Canada, Toronto
    Posturi
    4.438
    Putere Rep
    39

    Implicit

    Citat Postat în original de florin92 Vezi post
    fifi,povestile sunt super,am eu o intrebare pe care cred ca o vei aborda la subiectul 4 si anume ai mentionat mai sus ca ai avut ceva probleme cu engleza,deci la interviu au spus ceva daca se intampla sa mai incurci vreun cuvant?
    Pentru interviuri dacă sunt pentru poziţii mai înalte trebuie să te pregăteşti serios, să-ţi pregăteşti răspunsurile dinainte nu să stai să te gândeşti sau bâlbâi. Nu se supără dacă încurci câte un cuvânt dar trebuie să vadă că ai ceva fluenţă şi vocabular destul de bogat, nu neapărat engleza academică dar ceva mai mult decât cea uzuală, vorbită zi de zi.

  9. #49
    Data înscrierii
    18.04.2006
    Locație
    Canada, Toronto
    Posturi
    4.438
    Putere Rep
    39

    Implicit Capitolul 4- Luptă pentru şi mai bine, fifi, e greu dar ştii că poţi!

    Voi începe acest capitol prin menţionarea motivelor pentru care m-am decis să mă mut la altă companie. În primul rând fiind o companie destul de mică erau foarte multe dezavantaje:
    -plata destul de mică în comparaţie cu cât plăteau alte companii şi cu cât ştiam că-şi permite să mă plătească dar nu vrea,
    -lipsa asigurării medicale suplimentare (pentru denstist, ochelari care nu sunt acoperite în asigurarea medicală generală în Canada),
    -concediul era doar 2 săptămâni şi acelea cu o dată stabilită de companie în vară când compania se închidea complet pentru 2 săptămâni,
    -nu zile de boală plătite pentru că având un personal redus, nu ar fi făcut faţă să-i înlocuiască pe cei absenţi, puteai să-ţi iei câte o zi liberă dar nu erai plătit pentru acea zi,
    -lipsa unui plan de pensii suplimentar spre deosebire de compania în care sunt acum care pe lângă pensia obţinută de guvern, pune un procent pentru un fel de economii pentru pensionare,
    -stresul care este mult mai mare când lucrezi pentru companii atât de mici şi exact sub nasul patronului din cazul meu care la cea mai mică greşeală urla la noi ca un apucat de parcă era sfârşitul pământului şi uita tot ce faci bun pentru companie, ca ţiganul căruia dacă nu-i dai de pomană sâmbăta, zice că nu i-ai dat niciodată, în timp se adună şi ajungi să urăşti acel loc de muncă ceea ce este foarte rău,
    -lipsa unei posibile avansări, cel puţin nu în viitorul apropiat şi dacă ar fi fost nu cu o prea mare mărire la salariu,
    -nesiguranţa viitorului, compania era profitabilă dar fiind destul de mică nu puteam garanta că până ajungeam eu la pensie va rămâne deschisă, am văzut cât de repede dădea oamenii afară, fără să se consulte cu nimeni, la cea mai mică fluctuaţie a economiei, la un anumit punct dacă nu ar mai fi mers lucrurile pentru patron nu era nicio problemă să închidă uşile într-o bună zi fără să-i pese de noi, să mă trezesc deci pe la 50 de ani sau cu câţiva ani înainte de pensie că trebuie să o iau de la capăt, după cum toţi ştiţi de ce înaintezi în vârstă nu prea se mai uită nimeni la tine în primul rând din cauza faptului că orice companie când angajează vrea să fie pe termen destul de lung iar în al doilea rând de la o anumită vârstă scade capacitatea muncii şi puterea de a te adapta unui alt loc de muncă şi de a învăţa lucruri noi.

    Acesta a fost de fapt ceea ce m-a şi motivat cel mai mult de fapt ca să mă antrenez în pregătirea, aplicarea şi obţinerea noului loc de muncă, care n-a fost deloc uşor. Şi eu ca şi alţii tindeam să devin comodă, să mă complac în acea companie în care am lucrat în total 6 ani, cunoşteam totul despre companie, mă obişnuisem cu oamenii, ştiam toanele şefului, motive pentru care mulţi se complac într-un loc de muncă pentru mulţi ani sau chiar toată viaţa, iar motivele pentru care nu îşi caută altceva mai bun sunt comoditatea şi lipsa de timp pentru a te pregăti pentru interviuri, teama că nu vor face faţă noului loc de muncă, teama că nu se mai pot adapta unui nou colectiv, toţi din acea companie se plângeau dar niciunul nu se zbătea pentru ceva mai bun.

    Aşa că am început pregătirea, mai întâi prin a afla cât mai multe informaţii despre noua companie, aici am avut un mare avantaj că am avut acea persoană în interior care mi-a dat câteva detalii foarte utile, în sensul dacă se merita sau nu să fac acest efort, compania era chiar bună, foarte mare, locaţii peste tot în lume din care 3 în Canada, toate avantajele care la cea dinainte erau dezavantaje, plata mult mai mare, la salariu, nu la oră, pornind cu 3 săptămâni de concediu la alegerea ta,plus 9 zile pe an de boală plătite, beneficii medicale suplimentare, plan de pensii suplimentar, posibilitatea de avansare, cursuri de specializare plătite de companie şi siguranţa „zilei de mâine” prin care vreau să spun că politica firmei, total opusă celei dinainte era că nu concediază pe nimeni, deoarece investesc prea mult în oamenii angajaţi şi-i costă mai mult să-i recruteze şi instruiască pe alţii noi decât să facă un efort şi să menţină toate locurile de muncă pentru o perioadă mai mică sau mai mare, într-un cuvânt odată intrat în acea firmă nu eşti dat afară decât în cazuri deosebit de extreme, cea mai nouă persoană când am fost eu angajată avea 4 ani de vechime. Locaţia mai departe dar nu trebuia să mă mut, pentru că altfel aş fi refuzat, nu voiam să-i schimb fetii şcoala, mai are un an şi termină liceul, stăm în zona asta de când era micuţă şi are aici prietene de când era în clasa I, neavând nicio rudă aici, nu voiam să-i rup inima şi s-o rup de cei de care se legase aici.

    Cea mai grea parte a fost pregătirea pentru interviu, eu nu am avut un interviu cu adevărat greu niciodată, iar această firmă era foarte atentă la recrutarea şi angajarea oamenilor. În primul rând am început prin modificarea resume-ului (CV), prin accentuarea experienţei mele în muncă în funcţie de cerinţele noului post şi adaptarea lui la noile îndatoriri, eu aş numi că a fost măsluire dar din câte am înţeles nu eram eu nici prima şi nici ultima, ba chiar asta se recomandă. Greu căci acele „minciuni” trebuie să le înveţi atât de bine şi să le spui atât de natural încât trebuie să crezi şi tu dar trebuie să fii sigur că poţi îndeplini acele îndatoriri, degeaba te omori să iei interviul dacă nu faci faţă locului de muncă în cele 3 luni de început, eşti dat afară oricum.

    A urmat apoi pregătirea cu posibile întrebări şi răspunsuri (o listă de vreo 40), atitudinea şi comportarea la un interviu pe care le-am adunat de pe internet, diverse website-uri şi clipuri, destul de greu deoarece pe internet este foarte multă informaţie, te poţi pierde dar trebuie să ai răbdare şi să culegi exact ceea ce îţi trebuie ţie, ceea ce ţine de acea situaţie sau apropiat. Mi-a luat o grămadă de timp şi destul de obositor mai ales când ai deja un serviciu care îţi solicită efort şi concentrare pentru că nu-mi permiteam ca şeful meu să bănuiască ceva şi să mă dea afară în cazul în care nu reuşeam să obţin noul loc de muncă. Aceste pregătiri le poţi face singur, cu efort aşa cum am făcut eu sau poţi apela contra cost la companii care se ocupă cu aşa ceva, este o adevărată industrie aici în ce priveşte asta, dar eu prefer să muncesc un pic şi să-mi asum riscul decât să plătesc o căruţă de bani şi să nu am garanţia reuşitei căci până la urmă tot de tine depinde, tot tu eşti acolo, nu persoana care te-a învăţat.

    De la cum să te aranjezi un pic la păr, un pic de machiaj, ce haine să îţi alegi, cum să dai mâna cu ei, cum să stai pe scaun, cum să ştii să asculţi întrebările cu atenţie şi să încerci să pari profesional dar şi natural când răspunzi, la cum să intervi cu exemple şi modele de documente, cum să dai atenţie cu privirea şi răspunsurile fiecăreia dintre interviatori, să-ţi controlezi mimica şi multe altele, mi-a luat zeci de ore dar s-a meritat, ba chiar începuse să-mi placă. Am fost chemată la primul interviu cu 2 manageri şi tipa de la resurse umane, interviul a durat 45 de minute şi a fost destul de greu, am avut destule emoţii, mi-au pus mult mai multe întrebări decât mă aşteptam dar au fost mulţumiţi şi mi-au spus că voi fi contactată pentru cel de-al 2-lea interviu. Apucă-te de treabă iarăşi, ştiam că o să urmeze întrebări de detaliu, am început să exersez cu audienţă, eu în oglindă, eu şi fiica mea, eu şi prietenul meu ca să scap de emoţii. Mi-au cerut înainte înainte de acest interviu 2 persoane de referinţă, una de la actualul loc de muncă şi una personală (am dat-o pe F din capitolul 1 pentru care am lucrat la curăţenie, cu care am devenit şi rămas prietenă şi care m-a ajutat cu emigrările), persoane pe care de fapt le-au sunat şi au pus întrebări despre mine. La o săptămână după aceea m-au chemat la al doilea interviu care a durat o oră şi jumătate, a fost puţin mai relaxant în sensul că au vorbit mai mult despre companie şi au făcut glume dar au repetat întrebările de la primul interviu, mi-au pus mult mai multe întrebări de detaliu şi tot erau cu ochii pe mine, din ceea ce învăţasem din pregătirile mele este şi un fel de capcană să vadă dacă îţi dai arama pe faţă şi de fapt de contrazici cu modul în care te-ai prezentat prima dată, dar eu ştiam aşa că nu am lăsat garda jos.

    Au fost foarte încântaţi şi a doua zi am primit prin e-mail aprobarea şi oferta de lucru oficială. Uraaaa, eram bucuroasă dar şi atât de obosită psihic încăt nici nu realizam importanţa reuşitei mele şi parcă nici nu mă puteam bucura dar când am auzit din gura fiicei mele: „Mamă, sunt aşa de mândră de tine!”, m-a „bârfit” la toate prietenele ei încăt toate m-au sunat să mă felicite şi să-mi spună ce mamă bună sunt şi cât mă admiră. Am primit eu şi aprecieri de la adulţi dar cel mai mult m-a impresionat părerea acestor maimuţici, adolescenţii ăştia sunt cei mai duri la critică, iar găluşca mea este pe locul întâi, deşi la vârsta asta suntem în multe contradicţii, sper ca acest pas înainte al meu să fie un exemplu de ambiţie şi perseverenţă, să mă facă să câştig mai mult respect în ochii ei şi să mă asculte mai mult, căci Doamne, cât de mult îmi doresc să crească şi să se maturizeze sănătos, să n-o ia razna cum se întâmplă cu majoritatea copiilor pe aici şi să aibă o viaţă mult mai bună decât am avut eu!


    Capitolul 4 continuă şi dacă nu vă plictisesc prea mult vă voi povesti în următoarea postare cum am adus la cunoştinţă şefului că mi-am găsit alt loc de muncă, ce reacţie a avut el şi alţi angajaţi de acolo, cum s-au derulat ultimele mele 2 săptămâni în vechea companie şi câte ceva din acomodarea în noua companie.
    Până atunci numai bine tuturor!
    Ultima modificare făcută de fifi; 25.06.2015 la 20:25.

  10. #50
    Data înscrierii
    13.12.2007
    Posturi
    2.160
    Putere Rep
    21

    Implicit

    nu ne plictisesti deloc, dar nu am inteles profilul companiei...
    spor la scris
    amarat...daaa o duc bine!

    (Oo)-(|||)''(|||)-(oO)

Pagina 5 din 7 PrimulPrimul ... 34567 UltimulUltimul

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •