Follow RomanianPortal on Twitter       
Pagina 2 din 21 PrimulPrimul 123412 ... UltimulUltimul
Rezultate 11 la 20 din 203

Subiect: Putina filosofie

  1. #11
    Data înscrierii
    18.02.2006
    Locație
    Romania
    Posturi
    3.088
    Putere Rep
    35

    Implicit

    Citat Postat în original de kirk Vezi post
    Asta mai lipsea din serialul "Putina...".
    Putem scrie aici orice legat de filosofie: reflectii personale, citate din diferiti autori...orice.
    Uite, pentru inceput, ceva din gandirea filosofica a lui Platon, dar si a altor filosofi care i-au urmat:
    Oamenii se nasc inegali, ziceau ei. Si asta nu numai in sensul superficial de inegalitate fizica, de avere sau de pozitie sociala, ci inegali la suflet, moralmente inegali. Putini, mai spuneu ei, sunt cei capabili de o comportare rationala si deci de o judecata morala corecta; cei mai multi oameni nefiind capabili de asta. Deci, conducerea treburilor publice, in conceptia lor, trebuia sa fie incredintata doar celor putini la numar, dar superiori moralmente, adica adevaratilor filosofi. Iar autoritatea lor sa fie totala atat ca sfera de actiune cat si ca teluri.
    Ratiunea ideii isi avea radacina in metafizica lui Platon, in conceptia dupa care exista un bine absolut si un adevar absolut, care pot fi cunoscute de unii oameni in urma unei educatii corecte. De unde decurgea logic ca, odata cunoscute, ar fi in interesul tuturor ca acele idei absolute, si nimic altceva, sa fie norma existentei oamenilor.
    Cum vi se pare ideea?
    Ar fi extraordinar sa se poata aplica ,sunt convinsa ca pot exista acesti oameni,dar cine-i asculta sau le-ar asculta aceste binefaceri pentru omenire din moment ce tot Platon ne spune cat de inegali sunt oamenii,impuse normele sunt vremelnice.Intai ar trebui e metodologie , omul sa fie nascut egal fata de celalalt om.
    "Numai cu inima poti vedea ceea ce este invizibil pentru ochi"
    Antoine de Saint-Exupery

  2. #12
    Data înscrierii
    07.05.2007
    Posturi
    3.757
    Putere Rep
    36

    Implicit

    Citat Postat în original de encore Vezi post
    Acum, eu cel putin nu m-asi incumeta sa-l contrazic pe Platon chiar asa fara nici-un amendament. (de altfel, discutia poate fi dusa la absurd in modul asta, uite cum: Tu spui ca "Ideea nu e corecta, pt. ca etc, etc ... ". Eu te intreb: ce inseamna "corect"? Cine decide ce e "corect" sau "incorect"? etc. Daca vrei/vreau sa fim destructivi in discutie, e foarte simplu).

    Sint primul care sustin ca "absolutul" nu se poate cunoaste - vezi ce am scris mai sus. Odata lamurit aspectul asta, trecem la urmatorul: Platon facea filozofie, deci nu stiinta exacta. Si dpdv filozofic e chiar OK ce spune.
    ...
    Deci revenind la Platon, si acceptind ideea ca fiind ceva filozofic, e corect. In practica, YMMV.
    Aici e despre pareri, ce crede fiecare, v. intrebarea lui Kirk.

    Platon n-a fost perfect, nici filosofia lui n-a fost fara erori. Dovada esecul complet al democratiei de-acum 2000 si ceva de ani in Grecia cand putinii aia educati au aratat ca nu sunt deloc superiori moralmente alora multi pe care si-au alocat sarcina sa-i conduca.

    N-am cum sa cred ca oamenii se nasc inegali morlamente, adica unii mai morali decat altii pt. ca moralitatea nu e ceva din nastere ca talentul literar-artistic sau urechea muzicala. Moralitatea se dobandeste prin educatia elementara (nu de la universitate) si mai ales prin practica zilnica.
    Un taran analfabet poate fi mai moral decat un laureat Nobel cu diplome de la Stanford & such. Pi cinstiti.

    Daca Platon chiar a zis asta cu inegalitatea morala din nastere plus alea doua (v. pct. 1-2 cu ce-am citat din postul lui Kirk) atunci il contrazic si nu-s singurul.
    Binele n-are cum sa se faca cu forta nici in sens filosofic, nici stiintific, in nicun fel. In orice caz, binele si raul (absolut) sunt normele vietii omului.

    Ai intrebat ce-i aia corect. Corect = bine.


    Citat Postat în original de marian42 Vezi post
    Pe undeva "puterea" lu' Nietzsche, e ca si dreapta judecata ceruta monahilor ortodocsi: se situeaza deasupra principalelor valori crestine, inglobandu-le totodata - cam asa vaz io trebusoara.
    Biceps, triceps si cariceps, astea-s zeo barat in lipsa mintii, cum, la randu-le, nu fac doi bani fara vointa, iar daca o ai si p-asta, mai trebuiesc afirmate, iti e necesat contextul propice, plus cate altele ca sa poti fi intr-adevar dintre cei puternici...
    Iisus, Moise si toti proorocii biblici, Mahomed, Krishna, Buddha etc. toti au zis ca puterea sta-n credinta.

    Iesind din religie, cred ca se poate zice ca puterea sta-n convingere (credinta in sens nereligios).
    Everything the same; everything distinct. (Zen)

  3. #13
    Data înscrierii
    10.10.2008
    Locație
    usa
    Posturi
    569
    Putere Rep
    18

    Implicit

    Ma gandeam ca daca principiul lui Platon este corect, atunci rusii au gresit cand i-au incredintat lui Stalin treburile publice. Mai gresesc oamenii, ce sa-i faci? Acum faptul e consumat. Nu se mai poate da timpul inapoi. Bine ca ai nostri respecta principiul cu "moralmente superior". De Basescu nu stiu, dar de Udrea am auzit ca e foarte moralmente.
    Dar mai bine sa filosofam.
    Socrate credea ca oamenii au datoria morala de a filosofa. Interesanta idee!. Dar eu cu cati am discutat pana acum prea putini i-am gasit inclinati spre filosofie. Oamenii au alte prioritati. In fond, de ce ar trebui sa filosofam? Ce am castiga? Sau ce am pierde daca nu am filosofam?

  4. #14
    Data înscrierii
    25.08.2005
    Locație
    United States
    Posturi
    2.350
    Putere Rep
    36

    Implicit

    Cum era vorba aia? Teoria ca teoria, practica ne omoara.

  5. #15
    Data înscrierii
    10.10.2008
    Locație
    usa
    Posturi
    569
    Putere Rep
    18

    Implicit

    Oamenii "practici" (inginerii, dar nu numai) ignora adesea filosofia, considerand-o vaga si nesigura. Dar tocmai in nesiguranta asta a ei filosofia isi descopera valoarea. Contempland la marile probleme, cineva se poate elibera din ingustimea gandurilor si a cailor lui. Daca nu iesim din sfera instinctelor si ne preocupam doar de nevoile imediate, mai devreme sau mai tarziu vom fi asaltati de evenimente din afara acestei sfere. De fapt, omul "practic", care ia in ras filosofia are si el o filosofie, aceea a individualismului. Dar asta nu poate fi una de calitate, pentru ca nu satisface nevoile mintii.
    Socrate spunea ca avem datoria morala de a filosofa. Si cred ca stia el ce spune.
    Dar cine a fost acest Socrate (469 - 399)? El nu a lasat nimic scris (intocmai ca alti mari oameni ai isoriei). Cu toate astea stim despre el multe, pentru ca discipolul sau, Platon, ni l-a facut cunoscut, in "Dialoguri", cu lux de amanunte. Si mai sunt si alti scriitori antici care ne-au dat informatii despre viata si personalitatea lui. In dialogurile platonice, Socrate apare ca o figura a filosofului ideal, la care pozitia filosofica si viata traita se interpatrund si care ne poate servi ca model pentru eforturile noastre filosofice. A fost primul si cel mai important model de investigare. Pentru el nu exista niciun aspect al experientei umane care sa nu poata fi studiat in mod temeinic. Si asta nu in sensul unui scepticism nihilist si distructiv, ci dimpotriva intr-un sens optimist al cautarii intelepciunii. "Cunoaste-te pe tine insuti" spusese oracolul din Delfi si Socrate si-a insusit bine aceasta maxima. "Dialogurile" ne ofera figura unui om care urmareste adevarul in compania altora, punandu-le intrebari si raspunzand la intrebarile lor. Socrate avea desigur simtul lui personal profund pentru filosofie, dar implinirea o gasea numai in mediul social. Cicero a spus despre el ca "a coborat intelepciunea din cer si a adus-o in casele noastre". Punea un mare accent pe cunoastere, cunoasterea de sine; oamenii fac raul din nestiinta. Socrate a spus: "O viata necercetata nu e vrednica de a fi traita".
    Ultima lui ecuatie este: cunoastere = virtute = fericire.

  6. #16
    Data înscrierii
    20.11.2004
    Locație
    Germany, Köln
    Posturi
    2.188
    Putere Rep
    29

    Implicit

    Citat Postat în original de kirk Vezi post
    ... cunoastere = virtute = fericire.
    ca sa putem recunoaste "problema" din toate punctele de vedere e nevoie sa punem pe masa si contraargumentele.
    Socrate a zis printre altele "Stiu ca nu stiu nimic!" ceea ce pune ecuatia lui într-o lumina cel putin difuza. Ar însemna ca el însusi nu a fost virtuos si nici fericit. Ecuatia lui e de fapt o gogoasa care da speranta muritorului de rând si-l indemna la conduita morala.
    Multcitatul Einstein a filozofat si el cu placere iar afirmatia lui "Totul e relativ" este ca si zic asa ...absoluta.
    Poate ca tocmai existenta paradoxului ne face sa filozofam. Mintea noastra limitata cauta si cauta, ca sa iasa din lumea umbrelor... Se cauta pe sine?
    "Mehr Licht!" (Mai multa lumina!) zicea cu buna stiinta, Goethe.
    Ultima modificare făcută de tonita; 28.09.2011 la 03:54.
    tonita=toni42

  7. #17
    Data înscrierii
    25.08.2005
    Locație
    United States
    Posturi
    2.350
    Putere Rep
    36

    Implicit

    Citat Postat în original de kirk Vezi post
    Oamenii "practici" (inginerii, dar nu numai) ignora adesea filosofia, considerand-o vaga si nesigura. Dar tocmai in nesiguranta asta a ei filosofia isi descopera valoarea. Contempland la marile probleme, cineva se poate elibera din ingustimea gandurilor si a cailor lui. Daca nu iesim din sfera instinctelor si ne preocupam doar de nevoile imediate, mai devreme sau mai tarziu vom fi asaltati de evenimente din afara acestei sfere. De fapt, omul "practic", care ia in ras filosofia are si el o filosofie, aceea a individualismului. Dar asta nu poate fi una de calitate, pentru ca nu satisface nevoile mintii.
    Socrate spunea ca avem datoria morala de a filosofa. Si cred ca stia el ce spune.
    Nu la oamenii practici m-am gandit cand am postat.
    Un exemplu pe scurt, religia (religiile) in esenta ne invata sa fim corecti, in sensul sa fim buni (cum zicea si Raven mai sus). In practica ce se intampla?
    Nu are rost sa scormonesc acum si sa postez cate atrocitati s-au intamplat de-a lungul istoriei in numele religiei.
    Cam asta era ideea, lucruri care in teorie sunt bune dar in practica, practic nu se regasesc.
    Ultima modificare făcută de livia; 28.09.2011 la 07:24.

  8. #18
    Data înscrierii
    18.08.2009
    Posturi
    853
    Putere Rep
    18

    Implicit

    Citat Postat în original de toni42 Vezi post
    Socrate a zis printre altele "Stiu ca nu stiu nimic!" ceea ce pune ecuatia lui într-o lumina cel putin difuza. Ar însemna ca el însusi nu a fost virtuos si nici fericit. Ecuatia lui e de fapt o gogoasa care da speranta muritorului de rând si-l indemna la conduita morala.
    De fapt "stiu ca nu stiu nimic" e o imposibilitate, tehnic vorbind. Daca iei de adevarat primul "stiu", rezulta ca stie cel putin 1 lucru ("ca nu stie nimic"). Deci prima parte (stiu) o neaga pe a doua in propozitie.
    Daca iei de buna partea a doua, "ca nu stiu nimic", asta il neaga pe primul stiu (ca ar sti ceva ..)

    Cam ca si paradoxul mincinosului ("Sint un mincinos").

    Corect ar fi: Stiu ca stiu un singur lucru.

  9. #19
    Data înscrierii
    10.10.2008
    Locație
    usa
    Posturi
    569
    Putere Rep
    18

    Implicit

    Citat Postat în original de toni42 Vezi post
    Socrate a zis printre altele "Stiu ca nu stiu nimic!"
    Sa fi fost vorba de o falsa modestie?

    Citat Postat în original de encore Vezi post
    De fapt "stiu ca nu stiu nimic" e o imposibilitate, tehnic vorbind.
    Sigur ca putem gasi fisuri in teoria oricui. Nimeni nu e perfect (a recunoscut asta si ala din Some like it hot). Stii vreun filosof perfect? Totusi, Socrate a fost si ramane un element de referinta in materie de filosofie. Nu degeaba este deseori numit parintele filosofiei occidentale (e drept, nu si a celei orientale).

    Citat Postat în original de livia Vezi post
    Un exemplu pe scurt, religia (religiile)...
    Inteleg cum zici, livia. Si ai perfecta dreptate. Asta e un topic de filosofie, nu de religie. Se poate vorbi si de o filosofie a religiei. Ar fi un subiect interesant.

    Nebuloasa mi se pare povestea cu procesul lui Socrate si condamnarea lui la moarte. Cum, sa trimiti la moarte pe unul din cei mai (poate cel mai) valorosi oameni ai vremii? Adica, sunt atatia huligani pe strada care traiesc bine mersi, poate primind ici, colo cate o pedeapsa minora (un an, doi), iar ce ai mai bun in societate trimiti la moarte? Ciudat. Asta mi-aminteste de eliminarea elitelor de prin anii '50, '60, de la noi.

  10. #20
    Data înscrierii
    20.11.2004
    Locație
    Germany, Köln
    Posturi
    2.188
    Putere Rep
    29

    Implicit

    Kirk, ...credeam ca sotia lui Socrate s-a ocupat de trecerea filozofului în lumea dreptilor. L-a otravit, oferindu-i "cu dragoste" cupa cu cucuta. Filozoful ar fi stiut despre "condamnare", dar a avut puterea sa accepte zâmbind ceea ce nu putea sa schimbe.
    Probabil ca "stiu ca nu stiu nimic" are mai putin cu face cu modestia lui si mai mult cu ceea ce voia sa ne spuna. Într-o propozitie simpla ne comunica faptul ca orizontul cunoasterii se îndeparteaza tot mai mult pe masura ce "stim" mai multe. N-am nici un dubiu în privinta asta!
    tonita=toni42

Pagina 2 din 21 PrimulPrimul 123412 ... UltimulUltimul

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •