Follow RomanianPortal on Twitter       
Pagina 1 din 8 123 ... UltimulUltimul
Rezultate 1 la 10 din 80

Subiect: putina istorie antica...

  1. #1
    Data înscrierii
    10.10.2008
    Locație
    usa
    Posturi
    569
    Putere Rep
    19

    Implicit putina istorie antica...

    M-am gandit ca am putea completa serialul: 'putina gramatica', 'putina matematica'...si cu 'putina istorie antica'. Si poate cineva va vrea sa mai adauge si altele:'putina geografie', 'putina astronomie'...Pai nu? Cand ne saturam de scris pe 'Off topic si aberatii...' sa putem veni si noi pe niste topicuri tematice. Cum vi se pare ideea? Eu sunt departe de a fi un specialist in istorie, dar nu scrie nicaieri ca numai specialistii au dreptul la discutii. Si nu ma gandesc neaparat sa venim aici cu informatii istorice, pentru ca astea ne ofera din belsug varu' Google, ci cu puncte de vedere proprii, idei, intrebari si orice fel de comentarii. Istoria antica este fascinanta, dupa parerea mea. Atatea civilizatii s-au perindat de-a lungul timpului...Au fost urcusuri, au fost coborasuri. Dar, in general, istoria noastra a oamenilor a fost una zbuciumata, marcata de prea multe razboaie. Ce sa-i faci, 'homo homini lupus'! M-a impresionat (in mod negativ, bineinteles) istoria asasinatelor politice. La unele din ele chiar nu le-am vazut rostul. As putea da si exemple. Poate putini stiu ca in timpul lui Iulius Caesar, mai bine zis in timpul tineretii lui (sec. I i.Hr.) Roma a mai avut un general de exceptie - Sertorius. Acesta avea cel putin tot atatea calitati ca si 'divinul' Iulius. Nu a ajuns sa fie adorat ca un zeu numai fiindca n-a intalnit niciodata imprejurarea precisa in care s-ar fi incadrat geniul lui. De fapt, nici Caesar nu a intalnit-o decat tarziu in viata. Deci, cum spuneam, acest om, cu remarcabile capacitati din punct de vedere militar si politic, dar si al altor isusiri personale, a fost asasinat, in timpul unui banchet, de propriii lui compatrioti. El stapanea practic intreaga Spanie la acel timp. Cum de a fost posibil? Avea o armata puternica, soldatii il respectau si ii erau devotati. Chiar si civilii erau multumiti de modul lui de a guverna. Atunci? Si-au dorit un alt comandant? Dar el era cel mai capabil la vremea aceea. Nu intotdeauna ni-l dorim pe 'cel mai...'? Si inca ceva... daca bine am inteles, asasinii nici nu au fost pedepsiti. Cum, o armata care ii era devotata nu a putut pedepsi o mana de complotisti? Intrebari, intrebari. Si istoria s-a repetat putin mai tarziu cu 'divinul' Caesar. De ce? De ce l-au asasinat si pe acesta? Doar el era cel mai potrivit sa conduca destinele acelui vast imperiu la vremea aceea. Sa inteleg ca oamenii nu-si cunosc uneori propriile interese? Voi cum va explicati?
    Istoria antica nu se refera, bineinteles, numai la Roma. Multe civilizatii, mai vechi (minoica, de exemplu) sunt invaluite in legenda. Am citit recent ca aheii au invadat teritiriul Greciei de astazi si, prin sec. al XVI-lea i.Hr., au creat aici o stralucita civilizatie (miceniana). M-am gandit si eu ..., daca erau asa de destepti, cum de nu au creat o stralucita civilizatie si acolo in nord, unde au fost inainte. Nu s-a gasit nicio urma de asa ceva. Poate e puerila intrebarea; sau poate ca nu.
    Sunt convins ca pe forum sunt oameni mult mai bine documentati decat mine in materie de istorie antica (marian42, christianT, ca sa dau numai doua exemple) si sper ca acest topic sa fie nu numai interesant, dar si instructiv.

  2. #2
    Data înscrierii
    12.11.2006
    Locație
    Daesalam,Tansania
    Posturi
    5.299
    Putere Rep
    40

    Implicit

    nu fac parte din cei foarte bine documentati insa subiectul de discutie este foarte interesant si nu ma pot abtine..in lumea antica asasinatele si comploturile politice erau la ordinea zilei..mi-am pus intrebarea de nenumarate ori cum au fost in stare oamenii in acele timpuri sa construiasca cladiri,poduri,apeducte,etc..cand marea majoritate a populatiei nici macar nu cunostea notiunea cuvantului analfabet..ar fi interesant de stiut cat dura raspandirea unei stiri de la un capat la celalalt al imperiului..am evoluat cu o viteza uimitoare,daca astazi ne cutremuram citind stiri despre atentate la care mor 30-40 de oameni,pe care ii are pe constiinta un terorist fanatic,ma intreb ce mecanism de gandire aveau soldatii din antichitate care trebuiau sa injunghie adversarul de cateva ori pina sa-l omoare..acum cativa ani ma aflam in Italia in concediu si am vizitat orasul Nemi..am facut si cateva fotografii cu orasul si lacul care ii poarta numele..mai tarziu am aflat ca pe fundul lacului s-au descoperit doua corabii foarte bine conservate din antichitat,din timpul domniei lui Caligula,un desptot vestit pentru cruzimea lui si asasinat prin complotul senatului de garda pretoriana..corabiile au fost bombardate si distruse in ultimele zile din cel de-al doilea razboi mondial..din cate am citit erau foarte luxos construite si aveau bai cu apa calda..
    va pun un clip si cateva fotografii..









  3. #3
    Data înscrierii
    10.10.2008
    Locație
    usa
    Posturi
    569
    Putere Rep
    19

    Implicit

    Citat Postat în original de FidelKatzo Vezi post
    ...ma intreb ce mecanism de gandire aveau soldatii din antichitate care trebuiau sa injunghie adversarul de cateva ori pina sa-l omoare
    Intr-adevar, cata cruzime! Pe Caesar l-au strapuns cu 23 de lovituri de pumnal, ceva similar a fost si cu acel Sertorius despre care spuneam mai sus...Apropo, trebuie sa fac o corectare referitor la acesta din urma: Cei care l-au ucis au fost de fapt pedepsiti (de Pompei), la scurt timp dupa eveniment.
    Si cu cata cruzime si ostentatie isi celebrau unii comandanti victoriile! Dupa infrangerea rascoalei lui Spartacus, de exemplu, au fost crucificati sase mii de prizonieri si expusi de-a lungul drumului, de la Capua la Roma. Infiorator! Si mai zic de Vlad al nostru.
    In ce priveste istoria atentatelor politice, lunga a fost! A ajuns pana in decembrie '89 si nici nu da semne ca ar vrea sa se opreasca.
    Dar sunt si lucruri mai frumoase de discutat despre istoria antica.

  4. #4
    Data înscrierii
    10.10.2008
    Locație
    usa
    Posturi
    569
    Putere Rep
    19

    Implicit

    Primitivi, primitivi, dar o duceau bine. Construiau, domn'le, civilizatii infloritoare. Ce-o fi fost cu ei? Cum va explicati, de exemplu, civilizatia de pe insula Creta, care exista acolo cu mult timp inainte ca aheii sa invadeze Grecia? Cu ce faureau anticii astfel de civilizatii? Nu aveau nici strunguri, nici masini de frezat roti dintate, nici macar sisteme computerizate...Oare tractoare aveau? Nu cred. Atunci cu ce le faureau? Cu secera si cu ciocanul?
    Pe de alta parte, in unele privinte, viata in vremurile antice nu diferea prea mult de cea pe care o ducem noi azi. Si atunci existau ambitii si intrigi politice, se mandreau si ei ca si noi cu cruzimea si ororile razboaielor...Existau si atunci oameni bogati (ca Gigi Becali) si existau oameni saraci ca mine...Se spune ca, in anul in care a ajuns consul la Roma, un anume Crasus (sec.I i.Hr.) a oferit un banchet public, la care zece mii de mese au fost intinse si incarcate din abundenta cu bucate alese si cu vinurile cele mai rare! De unde o fi avut atatia bani? Si unde ii tinea? Sub saltea? Cum or fi functionat sistemele bancare pe atunci? Dupa cum vedeti, imi vin prin minte tot felul de intrebari.Si stati ca n-am terminat. Cum de era posibila la vremea aceea o productie abundenta de bunuri alimentare? Ca doar nu aveau facultate de chimie alimentara si nici ingineria genetica nu cred ca o cunosteau, iar daunatori in gradini si livezi in mod sigur erau. Si nu numai Roma se lafaia in lux si in belsug in timpul acela. Trecatorul care s-ar fi plimbat atunci pe strazile unor orase din Asia Mica, precum Pergamul sau Miletul, sau pe insula Rhodos din Mediterana, n-ar fi putut sa nu remarce arhitectura si amenajarile de confort care erau aici - porticurile si cladirile publice, sistemul de canalizare - o splendoare si o gratioasa tihna a vietii, aparand intr-o lumina mult favorabila in comparatie cu lucrurile de acest gen ce se puteau gasi la Roma. Tot aici intalneai pe cei mai vestiti profesori de filozofie si de retorica.
    Dar Roma antica nici nu este in realitate chiar atat de...antica. Istoria ei incepe numai din anul 753 i.Hr. Au existat civilizatii mult mai vechi, cea minoica de care am amintit mai sus (din insula Creta) fiind numai un exemplu. Se spune ca cea mai veche civilizatie este cea sumeriana (mileniul IV i.Hr.). Dar si Elamul, putin mai la vest, se pare ca dateaza tot cam de atunci. In paralel, mai avem Egiptul, tot cu o istorie milenara ( incepand de prin 3000 i.Hr.).
    Este important sa cunoastem si trecutul, ce ziceti? Altfel cum am putea cladi viitorul?

  5. #5
    Data înscrierii
    10.10.2008
    Locație
    usa
    Posturi
    569
    Putere Rep
    19

    Implicit

    La scoala, daca va mai amintiti, faceam uneori caracterizarea personajelor cand studiam o opera literara. Ce fel de om era Pristanda, ce fel de om era Tipatescu sau altii si altii. Acest lucru avea importanta lui. Ne ajuta sa intelegem mai bine natura umana, cu calitatile si cu slabiciunile ei. Ar fi interesant, cred eu, sa incercam si o caracterizare a unor personaje care au trait cu milenii in urma. In felul acesta ne-am putea da seama daca in decursul timpului oamenii s-au schimbat - mult, putin sau deloc. Desigur, informatiile pe care le avem despre aceste personaje nu sunt multe, dar atatea cate sunt ne pot ajuta sa ne facem o idee. Cum a fost, de exemplu, Alexandru cel Mare, dincolo de personajul politic si comandantul militar? Deci cum a fost el ca om? Ce am putea spune despre Pericle al Greciei sau despre Caesar al Romei? M-as opri putin la acesta din urma.
    Iulius Caesar (102 i.Hr. - 44 i.Hr.). Cine a fost el? Nascut la Roma, in ginta patriciana a Iuliilor, este omul despre care s-a spus ca nu a facut niciodata un pas necugetat pe scena politica si nici pe campul de lupta. A fost poate cea mai covarsitoare personalitate a intregii istorii a Romei. Ca orice aristocrat, a primit o educatie aleasa si a avut chiar ceva talent ca om de litere si orator (nu insa de talia colegului sau de senat Marcus Cicero). Dar cum a fost Iulius Caesar ca om, in viata particulara ,in special in prima parte a vietii lui (cariera militara si-a inceput-o relativ tarziu)? Nu cred ca am gresi prea mult daca am spune, simplu, ca a fost ...un desfranat. Chiar asa. Pai a fost casatorit de patru ori, timp in care a avut relatii intime si cu multe alte femei. Amantele lui erau sotii ale unor prieteni, ale unor oameni de afaceri, sau ale unor distinsi senatori. Una dintre ele a fost chiar sotia lui Pompei, colegul sau de triumvirat de mai tarziu (iar mai tarziu a avut bine cunoscuta aventura cu regina Egiptului). Totodata era si un mare risipitor. Imprumuta sume mari de bani pentru petrecerile pe care le organiza si era vesnic dator. Se stia ca a avut, vreo doi ani, si o relatie homosexuala cu un anume Nicomedes, rege al Bithyniei. Avand aceste remarcabile "calitati", a fost totusi, la un moment dat, ales Pontifex Maximus - cea mai inalta distinctie religioasa in stat. Ce ciudatenie! Sa alegi un astfel de om intr-o astfel de functie. Iar mai tarziu, dupa moartea sa, pentru merite deosebite, a fost chiar divinizat. Nepotul sau Octavian se referea la el spunand 'divinul meu tata', iar ceilalti politicieni spuneau, simplu: divinul Caesar. Divin pentru ce? Pentru ca si-a folosit talentul pentru cucerirea de teritorii noi si subjugarea a numeroase triburi? (Am auzit mai nou ca Stefan cel Mare a fost declarat sfant. Sfant pentru ce?)
    Au fost in senat in timpul acela si oameni cu o oarecare integritate morala, precum Cato sau chiar Cicero, dar in general scena politica era dominata de ambitii, orgolii, intrigi si coruptie. Catilina, de exemplu (un colaborator la un moment dat al lui Caesar), isi propusese sa-i lichideze pe toti cei care ii stateau in cale (majoritatea senatorilor), pentru a-si satisface orgoliul si ambitia de a ajunge el insusi la rangurile cele mai inalte. Mai la 'stanga' esichierului politic il gasim pe Clodius, tribun al poporului. Acesta avea o serie de calitati, cum ar fi atasamentul fata de paturile de jos si dorinta de a acorda saracilor alimente gratuite. In acelasi timp insa se bucura de o foarte proasta reputatie. Provoca vesnic scandaluri. Era neobisnuit de crud, pervers (relatii incestuoase cu surorile lui), afectat... Ii ataca violent pe toti membrii aristocratiei care nu erau prietenii sai personali sau ai surorilor sale. Din nou ciudatenie, sa aleaga poporul un astfel de om pentru o functie atat de inalta!
    Am incercat mai sus sa schitez portretele a numai catorva personaje dintr-o epoca in care Roma devenise cel mai mare centru al lumii antice. Daca cineva cunoaste mai bine detaliile, il rog sa completeza sau, dupa caz, sa aduca corecturi. Sau poate va dori sa scrie cava si despre alte personaje din epoca (cum ar fi Marius si Sylla ,cu putin inainte sau Marcus Antonius si C. Octavianus, putin dupa cei la care m-am referit mai sus). Si, bineinteles, ramane sa apreciem fiecare daca, de-a lungul timpului, oamenii s-au schimbat. Mult, putin sau deloc.

  6. #6
    Data înscrierii
    18.02.2006
    Locație
    Romania
    Posturi
    3.089
    Putere Rep
    35

    Implicit

    O concluzie pentru cum se nasc marile imperii : din razboaie ,cuceriri, cand sunt bogatii ai prosperitate,ai luat ce-i al altuia,vremurile din antichitate au fost diferite,mentalitea la fel.A fi educat nu inseamna in toate cazurile ca exista cu moralitatea, declinul marilor imperii se datoreaza si acestui fapt .
    "Numai cu inima poti vedea ceea ce este invizibil pentru ochi"
    Antoine de Saint-Exupery

  7. #7
    Data înscrierii
    10.10.2008
    Locație
    usa
    Posturi
    569
    Putere Rep
    19

    Implicit

    Viteaz barbat Alaric! Ce ziceti? Un fel de Hanibal al vizigotilor. Intr-o zi, ce s-a gandit el: ce-ar fi sa incerc eu sa rastorn 'carul mare'? Ca doar zicala asa zice, ca se poate. Zis si facut. S-a apucat la tranta cu ditamai Imperiul roman. Si mai mai sa-l rastoarne. Romanii, stiti cum erau, instruiti bine, disciplinati. Vizigotii...niste aia. Actiunea se petrecea prin secolul al V-lea al erei noastre.
    Cine a fost acest Alaric, mare rege al vizigotilor (mai de graba un sef de ceata decat un suveran)? S-a nascut - unde credeti? - in Delta Dunarii, deci nu departe de noi. Apare in istorie ca sef al trupelor de mercenari germanici ai imparatului Teodosiu I. Se mai stie ca a fost convins sa imbratiseze, impreuna cu triburile vizigote, crestinismul, in varianta "eretica" a lui Arius. Intr-un timp, a profitat de slabiciunile Imperiului roman (care se impartise in cel oriental si cel occidental) si s-a dedat la jaf. Da-i in stanga, da-i in dreapta... mai intai prin Tracia, Thesalia, Macedonia, Iliria... A fost oprit la un moment dat de un puternic general roman Stilicon. Si-a reluat insa putin mai tarziu "activitatea" si a invadat nordul Italiei. Suferind si aici niste infrangeri (tot de la Stilicon), s-a retras in Iliria, unde detinea postul de guvernator. Dar a gasit un alt moment potrivit si a reluat campania in Italia, asediind in 408 chiar Roma. Dupa cel de al doilea asediu, care s-a incheiat in 410, a cucerit cetatea eterna. Aceasta a fost supusa, timp de trei zile, unei jefuiri neinchipuit de distrugatoare. S-a indreptat apoi spre sud, vrand sa cucereasca Sicilia (nu a reusit insa), semanand peste tot jaf si teroare. Suferintele populatiei, in Roma si pe tot traseul pe care l-a parcurs el, au fost atat de mari, incat trupul lui mort (a murit undeva in sudul Italiei) a trebuit sa fie ascuns pentru a nu fi pangarit de romani. Mizerabila afacere si tragic sfarsit! De ce n-o fi stat el linistit la casa lui, sub vita lui si sub smochinul lui? Ce duh l-o fi indemnat la asemenea actiuni?
    Oricum, a demonstrat si el ceva. Ca Roma cea temuta, in care timp de opt secole nu calcase picior de cuceritor strain, putea fi incovoiata. Si a mai demonstrat ceva. Ca zicala cu 'buturuga' care rastoarna carul mare are ceva sens (Arhimede descoperise o metoda mai decenta, prin care putea fi rasturnat chiar pamantul).

  8. #8
    Data înscrierii
    10.10.2008
    Locație
    usa
    Posturi
    569
    Putere Rep
    19

    Implicit

    Cum era religia la romani
    Nu prea erau monoteisti romanii. Il aveau, mai intai, pe Jupiter, un fel de Zeus al grecilor. Acesta era supranumit Optimus Maximus, adica "cel mai bun si cel mai mare". Se credea ca isi manifesta puterea prin vant, ploaie, fulger si tunet. Iunona, sora si sotia lui, era asociata cu luna si considerata protectoarea femeilor, supraveghind toate aspectele vietii lor. Minerva, fiica Iunonei, era zeita mestesugurilor, a meseriilor, a artelor si a razboiului.
    Panteonul roman parea nesfarsit. Larii si Penatii erau zeii protectori ai familiei. Vesta era zeita focului din vatra. Ianus, infatisat cu doua fete opuse, era zeul tuturor inceputurilor. Fiecare meserie avea cate o divinitate protectoare. Romanii aveau zeitati chiar si pentru unele notiuni. Pax era zeita pacii, Salus, a sanatatii, Pudicitia, a modestiei si a castitatii, Fides, a fidelitatii, Voluptas, a placerii, iar Virtus era zeul curajului.
    Odata cu domnia lui Augustus (27 i.e.n. - 14 e.n.) a luat nastere si cultul imparatului. Augustus a fost zeificat post-mortem (el nu le-a permis supusilor sa-l numeasca zeu). Domitian (81 - 96 e.n.) a fost primul imparat roman care a pretins sa fie zeificat. Si, bineinteles, cei care refuzau sa se ichine imparatului erau persecutati, trimisi chiar la moarte (vezi si cartea Pliniu cel Tanar, Opere complete, Editura Univers).

  9. #9
    Data înscrierii
    10.10.2008
    Locație
    usa
    Posturi
    569
    Putere Rep
    19

    Implicit

    E frumoasa povestea inceputurilor Romei. Chiar daca o stiti, v-o mai spun si eu. Sa mai treaca timpul. Dar, ar fi interesant de stiut cat la suta e adevar si cat e legenda din aceasta poveste. Problema e ca nu prea mai avem pe cine intreba. Dintre cei care au trait evenimentele (sec. VIII i.Hr.) nu cred ca mai e nimeni in viata. Ramane sa ne multumim cu ce ne-au spus unii autori, precum Vergilius (70 - 19 i.Hr.) sauTitus Livius (59 i.Hr. - 17d.Hr.). Oricum, ei au trait mai aproape de evenimente. Or fi intrebat si ei pe bunici, strabunici...Eruditul roman Marcus Terentius Varro a stabilit chiar si o data exacta a fondarii orasului - 21 aprilie 753 i.Hr.
    S-ar zice ca totul a inceput cu fuga lui Aeneas din Troia, distrusa de ahei la capatul celor zece ani de asediu. Stiti cine a fost Aeneas - fiul lui Anchise si al zeitei Venus. Aeneas, deci, fuge din Troia si, dupa multe peregrinari (descrise cu lux de amanunte de Vergilius) debarca pe pamantul italic, la varsarea Tibrului, intr-n tinut numit Latium. Fiul sau Ascanius fondeaza aici orasul Alba Longa, unde vor domni 12 regi, descendenti ai sai. Al unsprezecelea dintre acestia a fost Numitor, tatal vestalei Rea Silvia. Un frate de-a lui Numitor i-a uzurpat tronul, iar pe Rea Silvia a destinat-o slujirii templului, pentru ca legamantul de castitate al vestalelor sa o impiedice sa aiba urmasi. Totusi, ea a avut, chiar de la zeul Marte, doi gemeni...mai departe stiti...care au fost hraniti de o lupoaica, in apropierea colinei Palatin si crescuti de pastorul Faustulus. Unul dintre cei doi, Romulus, a intemeiat Roma, la 21 aprilie 753 (ora nu o stim exact) si a domnit pana in 717 i.Hr.
    Perioada aceasta a istoriei romane este tratata diferit de istoriografie. In general, insa, se considera ca multe elemente sunt exacte (cum ar fi numele celor 12 regi). Oricum, dupa date arheologice, procesul de unificare care a dus la aparitia noii cetati a inceput in secolul al VIII-lea i.Hr., prin unirea micilor asezari de pe coline (erau sapte coline: Palatin, Quirinal, Virminal, Esquilin, Capitoliu, Caelius si Aventin).
    Istoria Romei este, intr-un sens mai larg, si istoria noastra si deci ar fi normal sa ne intereseze. Pentru ca "de la Râm ne tragem", cum spunea, cu indreptatita mandrie, Grigore Ureche.
    Ce a fost inainte de venirea lui Aeneas in peninsula italica, cu latinii, umbrii sau etruscii (a caror origine ramane inca enigmatice) este o alta poveste.

  10. #10
    Data înscrierii
    18.02.2006
    Locație
    Romania
    Posturi
    3.089
    Putere Rep
    35

    Implicit

    Etruscii traiau concomitent cu perioada civilizatei sumeriene? ce avea alta locatie , in zona Irakului?...din memorie nu-mi aduc aminte.Doua popoare despre care istoric stim putin,legende sunt destule.Cred legendele ascund un sambure din realitatea trecuta.Ma fascina citind , cu trimitere despre existenta umana ca ar fi de sorginte extraterestra.
    Ultima modificare făcută de Loniia; 24.10.2010 la 02:28. Motiv: exprimare
    "Numai cu inima poti vedea ceea ce este invizibil pentru ochi"
    Antoine de Saint-Exupery

Pagina 1 din 8 123 ... UltimulUltimul

Subiecte similare

  1. Credinţă. Tradiţie. Istorie.
    De aramis_13 în forumul Discutii Pe Teme De Religie/ Discussions about religion
    Răspunsuri: 1
    Ultimul post: 07.05.2010, 03:06
  2. Romani celebri-Istorie
    De christianT în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 14
    Ultimul post: 13.04.2009, 15:38
  3. putina gramatica
    De în forumul Discutii despre Cultura si Literatura /Cultural & Literature
    Răspunsuri: 392
    Ultimul post: 15.06.2008, 10:24
  4. Putina istorie
    De în forumul Discutii Generale-de toate pentru toti, diverse
    Răspunsuri: 7
    Ultimul post: 29.05.2007, 23:07
  5. TVR50 - ISTORIE VIDEO !!!!!!!!!!!!!!!!
    De Gogule în forumul Discutii Generale-de toate pentru toti, diverse
    Răspunsuri: 4
    Ultimul post: 21.09.2006, 07:39

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •