Follow RomanianPortal on Twitter       
Rezultate 1 la 2 din 2

Subiect: Credinţă. Tradiţie. Istorie.

  1. #1
    Data nscrierii
    13.05.2007
    Locație
    dairyland
    Posturi
    4.394
    Putere Rep
    35

    Implicit Credinţă. Tradiţie. Istorie.

    Mănăstirea Tismana




    Socotită de mulţi drept inima Olteniei, Mănăstirea Tismana, cu zidurile ei medievale şi bastioane n colţuri, este situată pe muntele Starmina, nconjurată de păduri şi pereţi abrupţi de stncă, la 30 de km de Tg Jiu. De altfel, chiar toponimul geto-dacic “tismena” nseamnă: “cetate, loc fortificat cu ziduri”. n timpul lucrărilor arheologice din 1970, la aproape 4 m spre nord de absida laterală a bisericii mari a fost descoperită temelia unui lăcaş de cult construit din bolovani de ru şi cărămidă din timpul ocupaţiei romane. Aceste descoperiri i-au condus pe arheologi la concluzia că n zona a existat un vechi fort daco-roman.
    Cel care a pus prima cărămidă la construirea mănăstirii a fost Cuviosul Nicodim, un călugăr venit tocmai din ţinuturile macedonene, cu sprijinul domnitorului Radu Negru-Vodă. Astfel ca la 15 august 1377 a fost sfinţită biserica, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. După trecerea la cele veşnice a domnitorului, construcţia mănăstirii a continuat sub domnia fiilor săi, Dan I Basarab (1384 – 1386) şi apoi Mircea cel Bătrn (1387 – 1418).
    Poziţionată strategic şi cu ziduri de fortificare, mănăstirea Tismana s-a constituit ntr-un loc important la hotarele Ţării Romneşti, motiv pentru care locutorii satului cu acelaşi nume trebuiau să facă de pază, iar pentru aceasta erau scutiţi de biruri şi dijme. Nu ntmplător de aici a pornit revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, după lansarea Proclamaţiei de la Padeş, din 22 ianuarie, cernd izgonirea fanariotilor şi ncetarea jafurilor şi a nedreptăţilor.
    Importanţa locului este dat şi de faptul că aici s-au păstrat documente nca din secolul al XIV-lea, punndu-se, astfel, bazele unei adevărate istoriografii. Datorită bogăţiei şi modului de administrare, aici şi-au stabilit reşedintele o serie de bani, cel mai vechi fiind atestat la 1464 ca Banul Tismenii.
    De asemenea la Tismana a fost nfiinţată o şcoală de călugari nvăţati, dintre care mai trziu erau aleşi viitorii episcopi şi mitropoliţi, diacii pentru cancelarii, caligrafii şi traducătorii. De aici au plecat călugării care au nfiinţat mai apoi mănăstiri n Ardeal, Moldova şi Ţara Romnească.

    Despre mănăstire

    Prin poziţionarea n cadrul natural, intrarea la Mănăstirea Tismana se poate face doar prin partea de vest, iar zidurile fortificate o făceau să pară de necucerit.
    Iniţial biserica a fost zugravită ntr-o singura culoare, n ocru, avnd figuri geometrice şi florale. Abia n 1564 a fost făcută prima pictura iconografică de către pictorul Dobromir din Trgovişte, fiind considerată cea mai veche pictură bizantină din Ţara Romnească.
    Apoi, n 1732 pictura a fost refăcută iar peste cea din Pronaos, n 1766, a fost aplicată o noua frescă de către Dimitrie Diaconu. Aceasta din urma, sub coordonarea lui G. Russu, a fost apoi extrasă n 1955 şi ncorporată n pereţii muzeului Mănăstirii şi pe coridoarele chiliilor. n urma ei a fost refăcută fresca lui Dobromir.
    Pridvorul a fost reconstruit n 1983, după planurile Cuviosului Nicodim, şi pictat n 1994 de pictorul Grigore Popescu. Cu această ocazie au fost pictaţi toti sfinţii daco-romani descoperiţi şi canonizaţi.
    ncepnd din 1949 Mănăstirea Tismana a fost transformată n chinovie de maici, care zi de zi, muncesc şi se roagă după tradiţia bisericească.
    Multe dintre obiectele de tezaur ale Mănăstirii Tismana s-au pierdut n decursul istoriei sau se află la Muzeul de Artă al Romniei. La Muzeul Mănăstirii se mai găseşte o colecţie de pictură murală, icoane pictate pe lemn, diverse obiecte de cult, cărţi vechi, veştminte şi uşile făcute n 1782. n biserica se păstrează trei părticele de moaşte: degetul arătător al Sfntului Nicodim şi crucea de plumb pe care o purta la gt, o particică din Sfntul Ignatie Teoforul şi alta din Sfntul Ioan Gură de Aur. Catapeteasma este realizată din lemn de stejar, n 1766, suflată n aur şi cu icoane mpărăteşti de la 1844; policandrul este din alamă lustruită din secolul al XIX-lea, iar toaca metalică are forma vulturului bicefal (stema domnilor Basarabi).
    De asemenea, mai exista două vitralii donate de poetul George Coşbuc, n 1916, n memoriafiului său Alexandru.
    n 1944 la Tismana a fost ascuns Tezaurul Bncii Naţionale a Romniei, pentru a nu ajunge n minile armatei ruseşti. După ce a fost pus la păstrare n una din pivniţe, tezaurul a fost mutat, pentru siguranţă, n Peştera Mănăstirii. n total au fost depozitate circa 380 de tone de lingouri de aur plus 3 tone de aur din tezaurul polonez, lăsat n păstrare n 1939.

    Cuviosul Nicodim

    Cuviosul Nicodim, cel care a nceput construcţia lăcaşului monahal, se pare că era rudă cu domnitorii Basarabi şi cneazul Lazăr al Serbiei.
    Se spune că la 16 ani a părăsit casa părintească din cetatea Prilep (Macedonia) şi a ajuns la Mănăstirea Hilandaru, de la Muntele Athos, unde a nvăţat slavona, greaca, caligrafia, pictura, argintăria, arhitectura, zidărie, dogaritul şi multe alte meştesuguri.
    nainte de a ajunge la Tismana, Cuviosul Nicodim a mai ctitorit mănăstirile de la Vratna şi Mănăstiriţa (n Serbia), Vodiţa, Gura Motrului, Topolniţa, Vişina, Aninoasa (n Ţara Romnească) şi Prislop (n Ţara Haţegului).
    De altfel, la Tismana el a adus şi un grup de călugări, iar primul loc de rugăciune a fost n grota aflată pe stnca de lngă mănăstire.
    n următorii ani a ntemeiat aici vestita şcoală de caligrafie cu copişti de cărţi bisericeşti n diverse limbi. Ba chiar un Tetravanghel pe pergament, ferecat cu coperte de argint aurit, a fost caligrafiat chiar de el, fiind considerată cea mai veche carte din Ţara Romnească. n prezent, lucrarea se afla la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. După 1375 Cuviosul Nicodim primeşte de la Patriarhul Filotei al Constantinopolelui crja, trei părticele de moaşte şi este făcut arhimandrit, iar Mănăstirea Tismana devine prima arhimandrie din Ţara Romnească.
    La 26 decembrie 1406 Cuviosul Nicodim a trecut la cele veşnice şi este ngropat n pridvorul bisericii, unde şi n ziua de astăzi arde o candelă. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Romnă n 1955.

    (romanianmonasteries.org)
    plecat de-acasă.

  2. #2
    Data nscrierii
    18.02.2006
    Locație
    Romania
    Posturi
    3.090
    Putere Rep
    35

    Implicit

    Citat Postat n original de aramis_13 Vezi post

    Poziţionată strategic şi cu ziduri de fortificare, mănăstirea Tismana s-a constituit ntr-un loc important la hotarele Ţării Romneşti, motiv pentru care locutorii satului cu acelaşi nume trebuiau să facă de pază, iar pentru aceasta erau scutiţi de biruri şi dijme. Nu ntmplător de aici a pornit revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, după lansarea Proclamaţiei de la Padeş, din 22 ianuarie, cernd izgonirea fanariotilor şi ncetarea jafurilor şi a nedreptăţilor.
    O placa de marmura inscriptionata la intrarea in manastire informeaza vizitatorul neavizat despre aceste evenimente istorice .


Subiecte similare

  1. putina istorie antica...
    De kirk n forumul Discutii despre Cultura si Literatura /Cultural & Literature
    Răspunsuri: 79
    Ultimul post: 19.04.2015, 07:15
  2. Romani celebri-Istorie
    De christianT n forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 14
    Ultimul post: 13.04.2009, 15:38
  3. Iubiri interzise in istorie,si nu numai .
    De nicoletamihaela n forumul Discutii Generale-de toate pentru toti, diverse
    Răspunsuri: 101
    Ultimul post: 15.06.2007, 02:30
  4. Putina istorie
    De n forumul Discutii Generale-de toate pentru toti, diverse
    Răspunsuri: 7
    Ultimul post: 29.05.2007, 23:07
  5. TVR50 - ISTORIE VIDEO !!!!!!!!!!!!!!!!
    De Gogule n forumul Discutii Generale-de toate pentru toti, diverse
    Răspunsuri: 4
    Ultimul post: 21.09.2006, 07:39

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •