Follow RomanianPortal on Twitter       
Pagina 1 din 3 123 UltimulUltimul
Rezultate 1 la 10 din 24

Subiect: Romani celebri - Arta dramatica

  1. #1
    Data înscrierii
    09.12.2003
    Locație
    Chicago & Constanta
    Posturi
    13.508
    Putere Rep
    10

    Implicit Romani celebri - Arta dramatica

    Pe acest topic vor fi postate mesaje despre romani celebri in domeniul artei dramatice. Mesajele in afara subiectului sau care nu sunt destul de relevante pentru acest topic, vor fi sterse.

    Multumesc celor care vor posta aici!

  2. #2
    Data înscrierii
    09.12.2003
    Locație
    Chicago & Constanta
    Posturi
    13.508
    Putere Rep
    10

    Implicit Grigore Vasiliu Birlic


    Grigore Vasiliu Birlic (n. 24 ianuarie 1905, Fălticeni - d. 14 februarie 1970, Bucureşti) a fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie. A jucat în multe piese de teatru, precum şi în filme. Numele de naştere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind doar o poreclă pe care a primit-o datorită succesului din piesa Birlic, jucată la începutul carierei sale.
    Date biografice

    Grigore Vasiliu s-a născut pe 24 ianuarie 1905, în familia unui mic negustor de pe strada Pârâul Târgului din Fălticeni. În copilărie a vrut să se facă clovn la circ, dar a fost tempestiv potolit de către tatăl său. A absolvit în anul 1924 cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, făcând parte din prima promoţie a liceului.
    Scriitorul Eugen Dimitriu, fondatorul Galeriei Oamenilor de Seamă din Fălticeni, povesteşte în cartea Oraşul Muzelor că: „Despre Grigore Vasiliu Birlic se putea bănui ce va ajunge în viaţă: actor de mare talent. O simplă grimasă în liniştea deplină a orei, şi toată clasa izbucnea în hohote de râs, dând peste cap lecţia... Observaţiile pe care le primea erau făcute cu înţelegere. Profesorii aveau intuiţie, îl şi vedeau pe marile scene, în roluri ce puteau face epocă. Uneori, Birlic ajungea pe mâna directorului George Stino, care-l făcea „săcătură”. Voia să-i dea câteva vergi, dar făptaşul se băga sub masă.”[1]
    La dorinţa familiei sale care considera actoria ca fiind o meserie neserioasă, Grigore Vasiliu se înscrie la Facultatea de Drept din Cernăuţi. În paralel, până a-şi lua licenţa în drept, a făcut figuraţie la Teatrul Naţional din Cernăuţi pentru a-şi câştiga traiul. Remarcat de directorul Dragoş Protopopescu, este distribuit pentru prima dată de către regizorul Aurel Maican în rolul unui tâmpit din comedia Musca spaniolă, scrisă de vienezii Arnold şi Bach, şi adaptată de dramaturgul Tudor Muşatescu şi de regizorul Sică Alexandrescu. Fiind peltic, a fost „mai gâgă decât ar fi cerut textul” şi astfel a repurtat încă de la început un succes răsunător.
    În urma succesului obţinut la public, este angajat ca actor la Teatrul Naţional din Cernăuţi. La Cernăuţi, Grigore Vasiliu cucereşte simpatia publicului, fiind remarcat mai ales datorită rolului Dandanache din piesa O scrisoare pierdută a lui Ion Luca Caragiale. Dramaturgul şi omul de teatru Victor Ion Popa îl distribuie în piesa „Amanetul” de Holberg.
    Pentru admiterea la Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuţi a trecut prin nu mai puţin de şapte tentative nereuşite. Motivul pentru care a fost admis cu greu la Conservator era un defect de vorbire, explicat de Birlic mai târziu: „eram peltic şi scuipam când vorbeam”. Defectul s-a transformat însă într-unul dintre atuurile actorului. La Conservator s-a numărat printre elevii lui Petre Sturdza şi mai târziu a avut-o ca profesoară pe Gina Sandri. A legat o strânsă prietenie şi cu Jules Cazaban, coleg de Conservator. Mai târziu s-a mutat la Conservatorul din Bucureşti.
    Geniu al comediei româneşti

    Datorită talentului artistic Grigore Vasiliu Birlic a fost impus ca director şi patron al mai multor companii teatrale (printre care şi trupa „Colorado”). [2] Însă legea comunistă a teatrelor din anul 1947 a făcut ca Birlic să reziste în această postură doar un an, fiind până la urmă înlocuit din funcţie.
    Instalarea la putere în România a regimului comunist l-a prins în plină glorie, închizându-i însă graniţele spre lume. Se întoarce ca actor la Teatrul Naţional din Bucureşti, după naţionalizarea teatrelor particulare. Repertoriul Teatrului era stabilit de Direcţia de Propagandă a Comitetului Central al PCR. Sică Alexandrescu montează în anul 1953 piesa O scrisoare pierdută, Birlic interpretându-l iniţial pe Dandanache, apoi pe Brânzovenescu.
    Radu Beligan îl consideră un „geniu al comediei, al umorului românesc”, aşezându-l alături de Constantin Tănase. Criticii au spus că umorul şi fizionomia sa l-ar fi putut propulsa într-o carieră internaţională de excepţie, dacă nu ar fi fost prizonierul unei cinematografii marginale, aservite propagandei de partid.
    În cadrul Festivalului Goldoni din anul 1956, Sică Alexandrescu pleacă la Veneţia cu Birlic, Alexandru Giugaru şi George Calboreanu pentru a prezenta piesa Bădăranii în traducerea lui Iancovescu. Apariţia lui Birlic în Italia, în piesa Bădăranii, a oprit din fugă spectatorii care doreau să se adăpostească de ploaia torenţială care izbucnise în actul III al piesei care se juca în aer liber, în grădina de la Palazzo Grassi. Publicul a rămas pe loc, ţintuit sub ploaie, hohotind şi aplaudând în delir fiecare replică a lui jupân Conciano – Birlic, deşi nu cunoştea limba în care se juca piesa. [3]
    Roluri care l-au făcut celebru

    A fost strălucit în piesele de teatru D-ale carnavalului, Conu Leonida faţă cu reacţiunea şi O scrisoare pierdută de Caragiale, Avarul şi Burghezul gentilom de Moličre, Bădăranii de Carlo Goldoni, Egor Bulicov de Maxim Gorki, Revizorul de Nikolai Gogol, Oameni care tac de Al. Voitin, Nunta lui Krecinski de Suhovo-Kobalin, Mielul turbat de Aurel Baranga. Jocul său era caracterizat de un puternic timbru personal şi de o intonaţie inimitabilă. A jucat în peste 25 de filme, într-o perioadă în care numărul realizărilor cinematografice era redus.
    Printre rolurile care l-au făcut celebru se numără:

    • Crăcănel în D-ale carnavalului de I. L. Caragiale
    • Lefter Popescu în Două loturi de I. L. Caragiale
    • Costăchel Gudurău în Telegrame de I.L. Caragiale
    • Spirache Necşulescu în Titanic vals de Tudor Muşatescu
    • Jupânul Conciano în Bădăranii de Carlo Goldoni

    Artist al poporului, Grigore Vasiliu Birlic s-a stins din viaţă la data de 14 februarie 1970, la Bucureşti, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu.
    În anul 2005 a fost emisă o monedă cu chipul actorului.
    Sursa: Wikipedia

  3. #3
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Radu Beligan..



    Radu Beligan

    Data naşterii 14 decembrie 1918
    Locul naşterii Galbeni, judeţul Bacău
    Radu Beligan (n. 14 decembrie 1918, comuna Galbeni, judeţul Bacău) este un actor român cu o bogată activitate în teatru, film, televiziune şi radio. Membru PSD din 1947. Membru al Partidului Comunist Român din 1962. Deputat în Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004.

    Radu Beligan a interpretat roluri celebre, cum ar fi caractere ale dramaturgilor literaturii române: Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Muşatescu, Mircea Ştefănescu, Victor Ion Popa, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Mirodan şi universale: William Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici Gogol, Anton Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Jules Romain, Eugen Ionescu, Jean Anouilh, Friedrich Dürrenmatt, Edward Albee, Peter Shaffer, Patrick Süskind, Neil Simon, Umberto Eco.
    Cariera
    În stagiunea 2007 - 2008 joacă în:

    Take, Ianke şi Cadâr Egoistul


    Director al Teatrului Naţional Bucureşti: 1969 - 1990

    Roluri la TNB:

    Leon Saint Pe - „Egoistul" de Jean Anouilh, regie proprie, 2004

    Ianke - „Take, Ianke şi Cadâr" de Victor Ion Popa, regia Grigore Gonţa, 2001

    Guglielmo - „Numele trandafirului" de Umberto Eco, regia Grigore Gonţa, 1998

    Actorul - „Azilul de noapte" de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, 1998

    Bătrânul - „Cotletele" de Bertrand Blier, regia Gelu Colceag, 1998

    Kondilas - „Moştenirea" de Titus Popovici, regia Horea Popescu, Mihai Manolescu, 1989

    „Contrabasul" (one man show) de Patrick Suskind, regia Grigore Gonţa, 1987

    Herb Tucker - „Poveste din Hollywood" de Neil Simon, regia Grigore Gonţa, 1984 şi 1994

    Spirache - „Titanic Vals" de Teodor Muşatescu, regia Mihai Berechet, 1983

    Domenico - „Filumena Marturano" de Eduardo De Fillippo, regia Anca Ovanez Doroşenco, 1981

    Chereea - „Caligula" de Albert Camus, regia Horea Popescu, 1980

    Romulus - „Romulus cel Mare" de Friedrich Dürrenmatt, regia Sanda Manu, 1977

    Richard al III-lea - „Richard al III-lea" de William Shakespeare, regia Horea Popescu, 1976

    Autorul dramatic - „Viaţa unei femei" autor şi regia Aurel Baranga, 1976

    Robespierre - „Danton" de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974

    Mel - „Prizonierul din Manhattan" de Neil Simon, regia Mihai Berechet, 1973

    Mayer Bayer - „Simfonia patetică" de Aurel Baranga, regia Aurel Baranga, 1973

    Ştefan Valeriu - „Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian, regia Mihai Berechet, 1971

    George - „Cui i-e frică de Virginia Woolf?" de Edward Albee, regia Michel Făgădău, 1970

    Eduard Forţian - „În valea cucului" de Mihai Beniuc, regia Sică Alexandrescu, 1959

    C.N. Mollin - „Anii negri" de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, 1958

    Iacob Bardin - „Duşmanii" de Maxim Gorki, regia Alexandru Finţi, 1958

    Horace, Frederic - „Invitaţie la castel" de Jean Anouilh, regia Sică Alexandrescu, 1958

    Trinculo - „Furtuna" de William Shakespeare, regia Moni Ghelerter, 1958

    Filipetto - „Bădăranii" de Carlo Goldoni, regia Sică Alexandrescu, 1957

    Alexandru - „Reţeta fericirii sau despre ceea ce nu se vorbeşte" de Aurel Baranga, regia Marietta Sadova, 1957

    Profesorul - „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, regia Sică Alexandrescu, 1956

    Cerchez - „Ziariştii" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, 1956

    Agamemnon Dandanache - „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1956

    Dr. Smil - „Apus de soare" de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Marietta Sadova, Mihail Zirra, 1956 şi 1973

    Poludin - „O chestiune personală" de Alexandr Stein, regia Sică Alexandrescu, 1955

    Stepa - „Platon Krecet" de Alexandr Korneiciuk, regia Alexandru Finţi, 1954

    Mircea Cavafu - „Mielul turbat" de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, 1954

    Mitică - „Matei Millo" de Mircea Ştefănescu, regia Sică Alexandrescu, 1953

    Voicu - „Ultima oră" de Mihail Sebastian, regia Moni Ghelerter, 1953

    Hlestakov - „Revizorul" de Nikolai Vasilievici Gogol, regia Sică Alexandrescu, 1952

    „Momente" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1952

    Catindatul - „D`ale carnavalului" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, (Sala Studio), 1951

    Tuzenbach - „Trei surori" de A.P. Cehov, regia Moni Ghelerter, (Sala Comedia), 1950

    Victor Dumitrescu - „Iarba rea" de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, 1949

    Rică Venturiano - „O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, (Sala Comedia), 1949

    Agamiţă Dandanache - „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, (Sala Comedia), 1948

    Studentul - „Confruntarea" de Tur şi Lev Seinin, regia Moni Ghelerter, (Sala Studio), 1948

    Romeo - „Romeo şi Julieta, actul 6", „Între filologi", „Cine răspunde?" de D.D. Pătrăşcanu, regia N.Gh. Kirilov, 1945

    Regie de teatru TNB:

    „Egoistul" de Jean Anouilh, 2004

    „De partea cui eşti?" de Ronald Harwood, 1996

    „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, 1979

    „Poveste din Irkutsk" de Aleksei Arbuzov, 1960

    „Sălbaticii" de Serghei Mihalkov, 1959

    „Doctor fără voie" de J.B.P. Moličre (co-regie cu Sică Alexandrescu), 1955

    „Straini in noapte"de Eric Assous,2007

  4. #4
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Radu Beligan..

    Activităţi în afara TNB

    Regie de teatru:

    Teatrul Municipal Bacovia, Bacău

    „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale

    Roluri în teatru:

    Teatrul Odeon:

    Talleyrand - „Supeul" de Jean Claude Brinsville, regia Florentina Enache, 1997 Antonio Salieri - „Amadeus" de Peter Schaffer, regia Dinu Cernescu, 1982 „Helen, Tommy şi Joe" de James Thurber şi Elliot Nugent, regia Marietta Sadova, 1948

    Teatrul Evreiesc de Stat:

    Wille Clark - „Băieţii de aur" de Neil Simon, regia Ion Lucian, 1997

    Teatrul Naţional din Craiova

    Zeus - „Danaidele" după Eschil, regia Silviu Purcărete, 1995 George - „Cui i-e frică de Virginia Woolf?" de Edward Albee, regia Mircea Cornişteanu, 1990

    Teatrul Lucia Sturdza Bulandra:

    Don - „Transplantarea inimii necunoscute" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, 1969
    Teatrul de Comedie: 1961 - 1968

    Berenger - „Ucigaş fără simbrie" de Eugene Ionesco, regia Lucian Giurchescu Chitlaru - „Opinia publică" de Aurel Baranga, regia Mihai Berechet Cirivis - „Capul de răţoi" de George Ciprian, regia David Esrig Berenger - „ Rinocerii" de Eugene Ionesco, regia Lucian Giurchescu Gore, Şeful - „Şeful sectorului suflete" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter Juraţii - „Procesul domnului Caragiale" de Mircea Ştefănescu, regia David Esrig Cheryl - „Celebrul 702" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter

    Teatrul Tineretului:

    Doctorul - „Un flăcău din oraşul nostru" de Konstantin Simonov, regia Vlad Mugur, 1952

    Teatrul Alhambra: 1943 - 1949

    „Ruşinea familiei" de Mircea Ştefănescu, după Ronald Harwood, regia Ion Talianu „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, regia Soare Z. Soare „Nu mai beau" de Gaston de Caillavet şi Robert de Flers, regia Soare Z. Soare „Pensiunea dragostei" de Alexandru Kiriţescu, regia Soare Z. Soare „Sărmanul Jonathan" de Karl Milloker

    Compania Radu Beligan: 1947 - 1948

    „Clasa a 8-a B" de Roger Ferdinand, regia Ionel Ţăranu „Ruşinea familiei" de Mircea Ştefănescu, după Ronald Harwood, regia Ion Talianu

    Teatrul Comedia: 1945 - 1947

    „Primăvara a venit" de John van Druten, regia Sică Alexandrescu „Racheta spre lună" de Clifford Odets, regia Marietta Sadova „Vis de secătură" de Mircea Ştefănescu, regia W. Siegfried „O femeie răpită" de Louis Verneuil, regia Sică Alexandrescu „Knock" de Jules Romaine, regia Sică Alexandrescu „Sărută-mă imediat" de Tudor Muşatescu şi V. Timuş, după Janos Vaszari, regia Ion Talianu „Unul cu bani" de George S. Kaufman, regia Sică Alexandrescu „Am visat paradisul" de Guido Cantini, regia Sică Alexandrescu „Medicul în dilemă" de George Bernard Shaw, regia Sică Alexandrescu

    Teatrul Nostru: 1946 - 1947

    „Viaţa începe mâine" de Marc Gilbert Sauvajon, regia Val Mugur

    Teatrul Municipal: 1944 - 1945

    „Omul care a văzut moartea" de Victor Eftimiu, regia Sică Alexandrescu „Amantul de carton" de Jacques Deval, regia Sică Alexandrescu

    Teatrul Maria Filotti (Sărindar): 1942 - 1943

    „Sextet" de Gregor Schmitt, regia Sică Alexandrescu „Domnişoara de ciocolată" de Paul Gavault, regia Ion Şahighian „D-ra Butterfly" de Tudor Muşatescu, după Tibor Varady, regia Tudor Muşatescu

    Teatrul Majestic: 1940 - 1941

    „Omul care zâmbeşte" de Luigi Bonelli şi Aldo de Benedetti, regia Ion Şahighian „Frumoasa aventură" de Gaston de Caillavet i Robert de Flers, regia Sică Alexandrescu „Oraşul fără avocaţi" de Nicola Manzari, regia Ion Iancovescu „Banii nu fac nici două parale" de Armando Curcio, regia Sică Alexandrescu

    Teatrul Tudor Muşatescu (Roxy): 1940 - 1941

    „Îmi pare rău de mine" de Mouezy-Eon şi Guitton, regia Ion Sava „Titanic Vals" de Tudor Muşatescu, regia Tudor Muşatescu

    Grădina C.A. Rosetti: 1940

    „Ascultă, Ionescule" de Tudor Muşatescu, după Mirande şi Quinson

    Teatrul din Sărindar: 1939 - 1940

    „Calul năzdrăvan" de Gherardo Gherardi, regia Ion Iancovescu „Aproape de cer" de Julien Luchaire, regia Aurel Ion Maican „Figurantul" de Alfred Savoir, regia Ion Iancovescu „Domnişoara Butterfly" de Tudor Muşatescu după Tibor Varady, regia Tudor Muşatescu


    Teatrul Uranus - Comedia: 1938 - 1939

    „Tinereţe" de Swarkin, regia Muratov „Quadratura cercului" de Valentin Kataiev, regia Victor Ion Popa „Zile vesele după război" de Mihail Sadoveanu, regia Victor Ion Popa „Jederman" de Hugo von Hoffmanstall, regia Victor Ion Popa

    Liedertafel - Alhambra - Regina Maria: 1937 - 1938

    „Molima" de Ion Marin Sadoveanu „Pescuitorul de umbre" de Jean Sarment, regia Sergiu Dumitrescu „Crimă şi pedeapsă" de Gaston Bary, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Mihai Zirra (Debut)

    Televiziune:

    „Al matale, Caragiale", regia Mircea Cornişteanu, 2002 „Cui i-e frică de Virginia Wolf?" de Edward Albee, regia Olimpia Arghir, 1995 „Amadeus" de Peter Shaffer, regia Dinu Cernescu „Aventură sub pământ" de Ion Băieşu, regia Sergiu Ionescu, 1982 „Titanic vals" de Tudor Muşatescu „Supeul" de Jean Claude Brinsville „Muşatinii" „Harvey" de Mary Chase „Tren de plăcere" de I.L. Caragiale „Momente Caragiale" după I.L. Caragiale „Conu Leonida" după I.L. Caragiale „Marii Artişti pe Micul Ecran"

    Roluri în film
    „După-amiaza unui torţionar", regia Lucian Pintilie, 2001 „Trahir", regia Radu Mihăileanu, 1992 „Horea", regia Mircea Mureşan, 1984 „Galax, omul păpuşă", regia Ion Popescu Gopo, 1984 „Întoarcere la dragostea dintâi", regia Mircea Mureşan, 1981 „Iancu Jianu", regia Dinu Cocea, 1980 „Reţeaua S", regia Virgil Calotescu, 1980 „Braţele Afroditei", regia Mircea
    Drăgan, 1978 „Aurel Vlaicu", regia Mircea Drăgan, 1977 „Singurătatea florilor", regia Mihai Constantinescu, 1976 „Cuibul salamandrelor", regia Mircea Drăgan, 1976 „Instanţa amână pronunţarea", regia Dinu Cocea, 1976 „Premiera", regia Mihai Constantinescu, 1976 „Tată de duminică", regia Mihai Constantinescu, 1975 „Agentul straniu", regia Savel Stiopul, 1974 „Întoarcerea lui Magellan", regia Cristina Nicolae,1973 „Explozia", regia Mircea Drăgan, 1972 „Şeful sectorului suflete", regia Gheorghe Vitanidis, 1967 „Castelanii", regia Gheorghe Turcu, 1966 „Paşi spre lună", regia Ion Popescu Gopo, 1964 „Lanterna cu amintiri", regia Jean Georgescu, 1963 „Celebrul 702", regia Mihai Iacob, 1962 „Directorul nostru", regia Jean Georgescu, 1960 „Bădăranii", regia Sică Alexandrescu şi Gheorghe Naghi, 1960 „Afacerea Protar", regia Haralambie Boroş, 1955 „O scrisoare pierdută", regia Sică Alexandrescu şi Victor Iliu, 1953 „Lanţul slăbiciunilor", regia Jean Georgescu, 1952 „Bulevardul Fluieră Vântu", regia Jean Mihail, 1950 „Rasună valea", regia Paul Călinescu, 1949 „Visul unei nopţi de iarnă", regia Jean Georgescu, 1946 „O noapte furtunoasă", regia Jean Georgescu, 1943

  5. #5
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Radu Beligan..

    Cărţi publicate

    2001 - „Note de insomniac" 1978 - „Luni, Marţi, Miercuri..." 1968 - „Pretexte şi subtexte"

    Alte activităţi

    Profesor la Institutul de Teatru şi Film: 1950 - 1965

    Director al Teatrului de Comedie: 1961 - 1969

    Preşedinte activ (1971) şi apoi Preşedinte de onoare pe viaţă (1977) al Institutului Internaţional de Teatru

    Autorul mesajului internaţional pentru Ziua Mondială a Teatrului: 27 martie 1977

    Co-preşedinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaţionale de Teatru şi Muzică organizate de UNESCO: 1971 - 1978

    Membru al Cartelului Internaţional de Teatru: 1967

    Membru în Consiliul Superior al Teatrului Naţiunilor, sub preşedinţia lui Pierre Moinet, directorul general al artelor şi literaturii din Ministerul Afacerilor Culturale al Franţei

    Membru al Academiei Le Muse din Florenţa

    Semnatar al Apelului Artiştilor pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Helsinki, 1985

    Formaţie

    1937-1938: studiază Dreptul şi Filosofia la Bucureşti

    Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, profesoară Lucia Sturdza Bulandra - studii neterminate

    Premii şi distincţii

    Membru de Onoare al Academiei Române, drept recunoaştere a activităţii în domeniul artei, 2004 Decorat cu Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan Decorat cu Ordinul Serviciul Credincios „Mare Ofiţer" Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale", 2003 Trofeul „România 2000", 2003 Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru, 2002 Preşedintele Franţei, Jacques Chirac a semnat Decretul prin care Radu Beligan este numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare, 2002 Premiul revistei „Moftul Român", 2001 Premiul Revistei „Flacăra", 2000 Trofeul Eugene Ionesco, 1999 Premiul Fundaţiei TOFAN, 1998 PRIX 14 JUILLET 1998 al Ministerului de Externe din Franţa Premiul Academiei Române, 1997 Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos, 1995-1996 Doctor Honoris Causa al Academiei „George Enescu" din Iaşi, 1994 Doctor Honoris Causa al Academiei George Enescu Premiul Academiei „Le Muse" din Florenţa, 1980..
    (sursa-wikipedia)

  6. #6
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Tamara Buciuceanu Botez...



    Tamara Buciuceanu

    Data si locul nasterii
    10 August 1929 - Tighina


    Tamara Buciuceanu (alternativ Tamara Buciuceanu-Botez) este o actrita romana de teatru si film.

    Studii
    Intre 1948-1951 frecventeaza Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iasi, insa in anul IV de studii se transfera la Bucuresti, la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica la clasa profesorului Ion Baltateanu (asistenta Sorana Coroama). Absolva in 1952.
    Filmografie

    Titanic vals (1964)
    Anecdota (1972) - film TV
    Scorpia (1973) -film TV
    Vegetarian (1973)
    La spatiul locativ (1975) - film TV
    Doctor fara voie (1976) - film TV
    Ma-ma (1976)
    Ion: Blestemul pamantului, blestemul iubirii (1979) - Maria Herdelea
    Cantec pentru fiul meu (1980)
    Alo, aterizeaza strabunica! (1981)
    De ce trag clopotele, Mitica? (1981)
    Grabeste-te incet (1981) (as Tamara Buciuceanu-Botez)
    Inghititorul de sabii (1981)
    Santaj (1981)
    Bocet vesel (1983)
    Declaratie de dragoste (1985) - Isoscel
    Primavara bobocilor (1985)
    Cuibul de viespi (1986)
    Punct si de la capat (1987)
    Extemporal la dirigentie (1987) - Isoscel
    Liceenii (1987) - Isoscel
    Liceenii Rock 'n' Roll (1992) - Isoscel
    Liceenii in alerta (1993)
    Paradisul in direct (1997)
    Sexy Harem Ada-Kaleh (2001)
    Chirita in provincie (2002) - film TV - Coana Chirita
    Agentia matrimoniala (2005) - serial TV
    Cuscrele (2005) - serial TV
    (sursa-personailtai-infoportal)


  7. #7
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Mircea Albulescu...



    Mircea Albulescu


    Mircea Albulescu (pe numele adevărat Iorgu Constantin V. Albulescu, n. 4 octombrie 1934, Bucureşti) este un actor român, profesor universitar (Doctor în Arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor. A absolvit Şcoala Medie de Arhitectură în anul 1952, iar în 1956 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti.


    Filmografie
    Pasărea furtunii (1957)
    Dacii (1967)
    Aventurile lui Tom Sawyer (1968)
    Moarte lui Joe Indianul (1968)
    Vin cicliştii (1968)
    Canarul şi viscolul (1969)
    Prea mic pentru un război atât de mare (1970)
    Sentinţa (1970)
    Printre colinele verzi (1971)
    Mihai Viteazul (1970)
    Puterea şi adevărul (1972)
    Bariera (1972)
    Lupul mărilor (1972)
    Şapte zile (1973)
    Capcana (1974)
    Dincolo de nisipuri (1974)
    Tatăl risipitor (1974)
    Trei scrisori secrete (1974)
    Actorul şi sălbaticii (1975) - Friedmann
    Cursa (1975)
    Nu filmăm să ne amuzăm (1975)
    Zile fierbinţi (1975)
    Dincolo de pod (1976)
    Ultima noapte a singurătăţii (1976)
    Tufă de Veneţia (1977)
    Acţiunea „Autobuzul” (1978)
    Ediţie specială (1978)
    Mânia (1978)
    Pentru patrie (1978)
    Revanşa (1978)
    Drumuri în cumpănă (1979)
    Nea Mărin miliardar (1979) - Mr. Juvet
    Braţele Afroditei (1979)
    Un om în loden (1979)
    Vacanţă tragică (1979)
    Cumpăna (1980)
    Ancheta (1980)
    Artista, dolarii şi ardelenii (1980)
    Orgolii (1980)
    Semnul şarpelui (1980)
    Capcana mercenarilor (1981)
    Înghiţitorul de săbii (1982)
    La capătul liniei (1983) - Crișan
    Dragostea şi revoluţia (1983)
    Amurgul fântânilor (1984)
    Horea (1984)
    Ziua Z (1985)
    Trenul de Aur (1987)
    Noi, cei din linia întâi (1986)
    Punct şi de la capăt (1987)
    Cuibul de viespi (1987)
    Anotimpul iubirii (1987)
    Cale liberă (1987)
    Totul se plăteşte (1987)
    Flăcări pe comori (1988)
    Dreptatea (1989)
    Portret anonim – autor necunoscut (1989) -- (nedifuzat)
    Călătorie de neuitat (1989)
    Misiunea (1989)
    Serenadă pe Dunăre (1989)
    Wilhelm Cuceritorul (1989)
    Rămânerea (1990)
    Fără drept de corespondenţă (1990)
    Cel mai iubit dintre pământeni (1993)
    Ultimul mesager (1994)
    Le travail de furet (1994)
    Le passage (1994)
    Craii de Curtea-veche (1995)
    Scrisorile prietenului (1995)
    Ochii care nu se văd (1996) - Iancu
    Semne in pustiu (1996)
    (sursa-wikipedia)

  8. #8
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Maia Morgenstern....



    Data si locul nasterii
    1 Mai 1962 - Bucuresti


    Maia Morgenstern este o actrita romana de teatru si film.
    Biografie
    Nascuta in Bucuresti, intr-o familie evreiasca, Maia Morgenstern a studiat la Academia de teatru si film intre 1981 si 1985, iar apoi a jucat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt pana in 1988. A aparut apoi pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti, dupa care s-a alaturat trupei de la Teatrul National "Ion Luca Caragiale". Printre rolurile notabile pe scena de teatru se numara Lola Lola, din Ingerul albastru (der Blaue Engel), sau Kathleen Hogan in Park Your Car in Harvard Yard. Ea este cunoscuta publicului roman mai ales pentru rolurile din filmele Balanta, Cel mai iubit dintre pamanteni, Patimile lui Hristos.
    Maia Morgenstern a fost casatorita de doua ori. Are 3 copii: Tudor Aaron, Eva Leea Cabiria si Ana Isadora.
    Numele ei, Morgenstern, inseamna in germana "Luceafarul de dimineata", nume dat Fecioarei Maria, personajul pe care l-a jucat in filmul "Patimile lui Hristos". Regizorul Mel Gibson, un devotat romano-catolic, pare sa fi luat in considerare, printre altele, acest detaliu ca fiind semnificativ pentru alegerea ei in acest rol.
    Filmografie (selectiva)
    Maia Morgenstern si Monica Bellucci in filmul Patimile lui Hristos - 2004Balanta (engleza, The Oak) - 1992
    Cel mai iubit dintre pamanteni (engleza, The Earth's Most Beloved Son) - 1993
    Siódmy pokój (engleza, The Seventh Room) - 1995
    Privirea lui Ulyse (engleza, Ulysses' Gaze) - 1995
    Witman fiúk (engleza, The Witman Boys)-1997
    Omul zilei (engleza, Man of the Day) - 1997
    Patimile lui Hristos - 2004
    Patul lui Procust - 2004
    Orient Expres – 2004
    (sursa-personailtati infoportal)

  9. #9
    Data înscrierii
    30.09.2008
    Locație
    Augsburg De
    Posturi
    2.278
    Putere Rep
    30

    Implicit

    Toma Caragiu

    Toma Caragiu
    Născut(ă)21 august 1925
    Decedat(ă)4 martie 1977 (51 ani)
    BucureştiCăsătorit(ă) cuElena Caragiu
    Motto:
    — Am auzit că lumea râde de dumneavoastră...
    — Ea râde de mine, eu de ea... Toma Caragiu
    Toma Caragiu (n. 21 august 1925 - d. 4 martie 1977, Bucureşti), a fost unul din cei mai mari actori români, cu activitate bogată în teatru, TV, film. A interpretat cu precădere roluri de comedie, dar a excelat şi în drame, unul dintre filmele sale de referinţă fiind Actorul şi sS-a născut la 21 august 1925 dintr-o familie de aromâni (Nico Caragiu si Atena Papastere Caragiu ) originară din satul grecesc Aetomilitsa, provincia Konitsa, prefectura Ioannina, regiunea Epirus.
    Familia Caragiu se stabileste la Ploieşti, pe str. Rudului 144. Toma este elev în clasa a opta la Liceul "Sfinţii Petru şi Pavel" din Ploieşti. Actorul va declara mai târziu:
    „...am copilărit şi am făcut şcoala la Ploieşti. Sunt deci ploieştean get-beget.” —Toma Caragiu

    Este cooptat în trupa de teatru a liceului şi scrie în revista liceului „Frământări”. Ia diploma de bacalaureat în vara anului 1945.
    Se înscrie la Drept, dar abandonează cursurile şi intra la Conservatorul de Muzica şi Arta Dramatică Bucureşti, clasa Victor Ion Popa. În vacanţe susţine o vie muncă de animator cultural, adună în jurul său tineri artişti şi realizează spectacolul „Tache, Ianke şi Cadâr” de V. I. Popa, pe care îl joacă la cinematograful „Modern” din Ploieşti, apoi „Trandafirii roşii” de Zaharia Bârsan. Astfel, ia fiinţă „Brigada culturală Prahova”, nucleu ce se va transforma în 1947 în „Teatrul Sindicatelor Unite” din care se va naşte, în 1949, „Teatrul de Stat Ploieşti”.
    Debutul pe o scenă adevarată se produce în 1948, pe scena Studioului Teatrului Naţional din Piata Amzei, când, student fiind, în anul III, i se încredinţează rolul unui scutier din „Toreadorul din Olmado” în regia lui Ion Şahighian.
    La 1 mai 1948 este angajat ca membru al corpului artistic al Teatrului Naţional. În 1949, la 24 ani, obţine Diploma de absolvire a IATC.
    La 1 Aprilie 1951 se angajează la nou înfiinţatul Teatru de Stat din Constanţa unde joacă, printre altele, rolul Rica Venturiano din „O noapte furtunoasă”.
    În anul 1953, la vârsta de 28 de ani, este numit Director al Teatrului de Stat Ploieşti, funcţie pe care o va deţine timp de 12 ani. A interpretat pe scena ploieşteană 34 de roluri.
    În 1965 pleacă, invitat de Liviu Ciulei, la Teatrul Bulandra din Bucureşti, lăsând în urma lui o zestre de 90 de premiere.
    A jucat alături de alţi mari actori cum ar fi Ştefan Bănică, Octavian Cotescu, Anda Călugăreanu, etc.

    A murit în mod tragic, sub darâmăturile blocului din Bucureşti unde locuia, în urma cutremurului din 4 martie 1977. Este înmormântat la cimitirul Bellu.
    • Alaturi de Dem Radulescu,Amza Pelea,intr-un timp in care nu puteai spune prea multe,ei le-au spus rizind.

    Sursa: Wikipedia
    Eu sint si bun si rau ,asa cum sint,
    Nu-mi tin rabozul la cusururi."

  10. #10
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit George Vraca...



    George Vraca (n. 1896, Bucureşti - d. 1964) a fost un actor român. A absolvit cursurile Conservatorului de artă dramatică. S-a remarcat în interpretarea unor roluri principale din repertoriul clasic şi modern, universal şi naţional („Hamlet”, „Visul unei nopţi de vară”, „Cum vă place”, „Neguţătorul din Veneţia”, „Macbeth”, „Richard al III-lea” de Shakespeare, „Din jale s-a întrupat Electra” de Eugen O'Neil, „Vlaicu-Vodă” de Alexandru Davilla, „Fîntăna Blanduziei” de Vasile Alecsandri etc.). Interpretările lui George Vraca excelau prin adâncimea înţelegerii rolului, distincţia şi eleganţa ţinutei, gestica sobră şi dicţiunea exemplară. A fost director de teatru, animator, conducător de colective artistice. Ca actor de cinematograf s-a remarcat în filmul „Tudor”.


    Filmografie
    Tudor (1961)
    Răsare soarele (1953)
    Nepoţii gornistului (1953)
    Viaţa învinge (1951)
    Se aprind făcliile (1939)
    Lia (1927)
    Datorie şi sacrificiu (1926)
    (sursa –wikipedia)

Pagina 1 din 3 123 UltimulUltimul

Subiecte similare

  1. Romani celebri - Literatura
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 46
    Ultimul post: 21.04.2009, 13:53
  2. Romani celebri-Istorie
    De christianT în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 14
    Ultimul post: 13.04.2009, 15:38
  3. Romani celebri - Inginerie
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 6
    Ultimul post: 18.03.2009, 11:55
  4. Romani celebri – Fizica
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 3
    Ultimul post: 10.03.2009, 11:58
  5. Romani celebri - Sport
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 8
    Ultimul post: 02.02.2009, 18:22

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •