Follow RomanianPortal on Twitter       
Pagina 2 din 3 PrimulPrimul 123 UltimulUltimul
Rezultate 11 la 20 din 24

Subiect: Romani celebri - Arta dramatica

  1. #11
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Dina Cocea...



    Născut(ă) 27 noiembrie 1912
    Bucureşti
    Decedat(ă) 28 octombrie 2008 (95 ani)
    Bucureşti
    Dina Cocea (n. 27 noiembrie 1912, Bucureşti - d. 28 octombrie 2008, Bucureşti) a fost o actriţă română. A desfăşurat o prestigioasă activitate teatrală la Teatrul Naţional Bucureşti şi Teatrul Naţional Radiofonic, având apariţii rare, dar memorabile, pe micul sau marele ecran.

    Date biografice
    Fiica scriitorului N.D. Cocea şi a Floricăi Mille (fiica lui Constantin Mille), Dina Cocea s-a născut la Bucureşti la data de 27 noiembrie 1912. Sora ei se numeşte Tanţi Cocea.
    Studiile de actorie le-a absolvit la Paris. Debutul teatral a avut loc tot la Paris, în anul 1934. Debutul în România şi l-a făcut la Teatrul „Comedia” din Bucureşti, în 17 ianuarie 1935, cu piesa de teatru „Adevăratul Iacob”, în rolul dansatoarei Yvette, alături de George Timică.

    Pe marile ecrane a apărut pentru prima dată în 1934, într-un rol din filmul La jeune fille d'une nuit. Debutul în filmul românesc s-a produs în 1939, în filmul O noapte de pomină, după care au urmat apariţii în filmele Neamul Soimăreştilor, Ştefan cel Mare, Cantemir sau Iancu Jianu.

    Între anii 1941 - 1949 a fost director la Teatrul Nostru şi la Studioul Teatrului Nostru, iar în perioada 1952 - 1962 a fost decan al Facultăţii de Teatru. Începând din 1956, a reprezentat România la congrese internaţionale sau la manifestările organizate de ONU şi UNESCO. Între 1979 şi 1989 a fost Preşedinta Asociaţiei Oamenilor de Artă din Instituţiile Teatrale şi Muzicale.

    De-a lungul timpului, Dina Cocea a jucat în peste zece filme de lung-metraj, a avut peste o sută de roluri în spectacole de teatru, teatru radiofonic şi teatru pentru televiziune. A avut o prodigioasă activitate eseistică şi publicistică, scriind nenumărate articole de sinteză, critică şi cronică dramatică în presa de specialitate autohtonă şi din străinătate.

    Între anii 2001 şi 2008 a fost societar de onoare al Teatrului Naţional din Bucureşti.

    Pentru activitatea sa deosebită i-a fost conferit titlul de Doctor honoris causa al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.

    A încetat din viaţă la vârsta de 96 de ani.

    Filmografie
    O noapte de pomină (1939)
    Cartierul Veseliei (1964)
    Neamul Şoimăreştilor (1964)
    Ciprian Porumbescu (1972)
    Dimitrie Cantemir (1973)
    Ştefan cel Mare - Vaslui 1475 (1974)
    Muşchetarul român (1975)
    Aurel Vlaicu (1977)
    Iancu bibliotecă (1992)

    Jianu haiducul (1980)
    Cântec pentru fiul meu (1980)
    (sursa Wikipedia)

  2. #12
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Olga Tudorache...



    Olga Tudorache (n. 11 octombrie 1929, Oituz, judeţul Bacău) este o actriţă şi profesor universitar de origine română..
    Studii
    Absolvă în 1951 Institutul de Teatru.
    Activitate
    Din septembrie 1951 este angajată la Teatrul Tineretului din Bucureşti, unde îşi desfăşoară activitatea neîntrerupt, pâna în anul 1966, când teatrul fuzionează cu Teatrul „Nottara”. La noul teatru, Teatrul Mic, ramâne angajată pâna în 1978. Din anul universitar 1976 este Conferenţiar universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale”, la catedra de actorie, iar din 1978 cu funcţia de bază aici; din 1990 este profesor. A avut şase promoţii de actori, până la pensionare (1997). Retragerea efectivă din învăţământ are loc în anul 2000.

    Roluri în teatru

    Teatrul Tineretului din Bucureşti
    1951 – Dealul vrăbiilor de Simukov - rolul Valea
    1952 – Student în anul trei – rolul Katea
    1953 – De la patru în sus – de H. Nicolaide – rolul Zinca
    1953 – Simion Albac – de Th. Manescu, rolul Valentina Peicu
    1954 – Ani de pribegie de Arbuzov, rolul Galina Sergheevna
    1954 – Libelula – de Baratasvili – rolul Makvala
    1954 – David Copperfield de Dikens – rolul Edith
    1955 – Cadavrul viu de Tolstoi, rolul Masa
    1957 – Suflete tari de Camil Petrescu, rolul Ioana Boiu
    1957 – la Teatrul National din Craiova (colaborare): Tragedia optimistă de Vîşnevski, rolul Femeia Comisar
    1958 – Antigona – de Sofocle, rolul Antigona
    1959 – Tânara garda de Fadeev, rolul Liubov Sevtova
    1959 – Nila Tobosara de Salînski, rolul Nila
    1960 – Ocolul pamântului în 80 de zile de Pavel Kohouth, rolul Vaduva
    1961 – la Teatrul Nottara (colaborare): Antoniu si Cleopatra de Shakespeare, rolul Cleopatra
    1964 – Vulpile de Lillian Hellman, rolul Regina
    1965 – Cinci schiţe de Caragiale şi
    Cântareaţa cheală de Eugen Ionescu, rolul doamna Smith

    Teatrul Mic
    1966 – Richard al II-lea de Shakespeare, rolul Ducesa de Gloucester
    1968 – Tango de Mrozek, rolul Leonora
    1968 – Baltagul de Sadoveanu, rolul Vitoria Lipan
    1969 – Maria 1714 de Ilie Panescu, rolul Maria
    1970 – Don Juan moare ca toti ceilalti de Teodor Mazilu, rolul Maria Magdalena
    1970 – Emigrantul din Brisbame de Georges Schehade, rolul Ana
    1970 – Premiera de John Cromwell, rolul Fany Ellis
    1971 – Fata care a facut o minune de William Gibsen, rolul Keith Keiller
    1971 – Cum se jefuieşte o bancă de Samy Fayad, rolul văduva Altavilla
    1972 – Vicleniile lui Scapin de Moličre, rolul Geronte (travesti)
    1972 - Cu cât cânt atâta sînt – Teatrul Ţăndărică (nocturn)
    1972 – la Teatrul din Brăila – regia spectacolului Ospatul scafandrilor de Ilie Paunescu si joaca în spectacol
    1972 – Dupa cadere de Arthur Miller, rolul Rose
    1973 – Stâlpii societatii de Ibsen, rolul Lona Hessel
    1974 – Philadelphia esti a mea de Bryan Friel, rolul Madge
    1975 – Cu cartile pe fata de Vallejo, rolul Anita
    1974 – Profesiunea domnei Warren de G.B. Shaw, rolul Kitty Warren
    1976 – Doua ore de pace de D.R.Popescu, rolul Crina
    1977 – Efectul razelor gamma asupra anemonelor de Paul Zindel, rolul Beatrice
    1978 - Unchiul Vanea de Cehov, rolul Maria Vasilievna
    1978 - Nebuna din Chaillot de Girraudoux, rolul Aurelie
    1978 – la Teatrul National Bucuresti : Cavoul de familie de Pierre Chesnot, rolul Marie Saint Laurent,
    1981 – Înaintea pensionarii de Thomas Bernhardt, rolul Vera Holler
    1981 – Fluturi...Fluturi de Aldo Nicolaj, rolul Edda
    1983 – Richard III de W. Shakespeare, rolul Ducesa de Glouchester
    1985 – la Teatrul „Nottara” (colaborare): Amintirile Sarah-ei Bernhardt de John Murrell, rolul Sarah
    1985 – la Teatrul Giulesti (colaborare) : Sa nu-ti faci pravalie cu scara de Eugen Barbu, rolul Elena Domnisor
    1986 – Aimez vous Brahms de Fr. Sagan, rolul Paula, spectacol la care a facut si regia si dramatizarea, premiera. Jucat în Israel
    1988 – Noapte buna, mama! de Marsha Norman, rolul Thelma
    1993 – la Teatrul Odeon, sala Pod (colaborare):: Întâlniri în padure de Ofelia Strahl, regia C.Buzoianu, rolul Mama; turneu în Franta, jucat la Juvisy sur Orge, mai 1993, la Thčatre de l’Eclipse
    1997 – la Teatrul National Bucuresti (colaborare): : Regina mama de Manlio Santanelli, rolul Regina
    2000 – la Teatrul Mic (colaborare): Cimitirul pasarilor de Antonio Gala, rolul Emilia
    2003 – la Teatrul National Bucuresti (colaborare): : Noiembrie (Sarutul) de Ana Maria Bamberger, rol Marga, regia Alice Barb, premiera la Los Angeles, apoi Toronto (turneu de o luna în America siCanada)
    2004 la Theatrum Mundi Bucuresti (colaborare): Peste cu mazare de Ana Maria Bamberger, rolul Mama si regia spectacolului.

  3. #13
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Olga Tudorache...

    Spectacole regizate la Studioul Casandra
    Romeo si Janette de Anouilh si „Trandafirul si coroana”, în 1980, cu prima promotie
    Suflete tari de Camil Petrescu, în 1984, cu promotia a II-a
    Urmasul de C. Ottescu, cu promotia a III-a, în 1988.
    Lectia de engleza de Natasa Tanska, cu ultima promotie de studenti, 2000


    Filmografie
    „Directorul nostru”, regia Jean Georgescu,1955;
    „Când primavara e fierbinte”, r. Mircea Saucan, 1960; „Haiducii”,
    „Tudor”, r. Lucian Bratu, 1962;
    „Cartierul veseliei”, r. Manole Marcus, 1964;
    „Rapirea fecioarelor”, r. Dinu Cocea, 1967;
    „Razbunarea haiducilor”, r. Dinu Cocea, 1968;
    „Mihai Viteazul”, r. Sergiu Nicolaescu, 1970
    „Mastodontul”, r. Virgil Calotescu, 1975;
    „Bietul Ioanide” regia Dan Pita, 1979;
    „Vreau sa stiu de ce am aripi”, r. Nicu Stan, 1983;
    „Surorile Boga”, r. Iulian Mihu, 1984;
    „Domnisoara Aurica” – regia Serban Marinescu, 1986;
    „Francois Villon, poetul vagabond”, r.S.Nicolaescu, 1987
    „Tusea şi junghiul” r. Mircea Daneliuc, 1990
    „Balanta”, r. Lucian Pintilie, 1991;
    „Drumul câinilor”, r. Laurentiu Damian;
    „Doi haiduci si o crâsmarita”, r. Fgeorge Cornea, 1992
    „Nostradamus”, r. Roger Christian, 1993;
    „O vara de neuitat”, regia Lucian Pintilie, 1993
    „Fata mosului”
    „Salata” – regia Lucian Pintilie,
    „Faraon”, regia Sinisa Dragin, 2004
    COLABORĂRI RADIO ŞI TELEVIZIUNE „Nunta însângerata” de Garcia Lorca, rolul Logodnica; „Patima rosie” de M. Sorbul, rolul Tofana; „Patima de sub ulmi” de O’Neill, rolul Abbie; „Napasta” de I.L.Caragiale, rolul Anca; „Medeea” de Euripide, rolul Medeea; „Casa Bernardei Alba” de Garcia Lorca, rolul Bernarda; „Hedda Gabler” de Ibsen, rolul Hedda; „Macbeth” de Shakespeare, Lady Macbeth; „Troienele” de J.P.Sartre, rolul Hecuba; Galy Gay de B. Brecht. rolul Molly; „Neîntlegerea” de Camus, rolul Martha; „Richard al III-lea”, regina Margareth; „John Gabril Borckman” de Ibsen, rolul Dna Borckman; „Vlaicu Voda” de Al. Davila, rolul Doamna Clara; „Neispravitul” de Fonvizin, rolul Prostakova; „Nunta însângerata” de F.G.Lorca, rolul MAMA...

    Premii si distinctii...

    IN TEATRU...
    Premiul I pe tara la cel de-al II-lea Concurs republican al tinerilor actori, pentru Domnisoara Nastasia de G.M.Zamfirescu
    Premiul I pe tara la cel de-al treilea Concurs republican, în 1959, pentru interpretarea rolului Nila tobosara
    Premiul pentru cea mai buna interpretare a anului 1968, dat de CSCA, pentru Baltagul, rolul Vitoria Lipan
    Premiul I pentru interpretare la Festivalul National de Teatru din 1969, pentru Baltagul si Maria 1714
    Premiul „Amfora” 1968 pentru cea mai buna interpretare a unui rol principal feminin din acea stagiune
    Premiul special al juriului pentru contriutia artistica si pedagogica dosebita la realizarea celui mai bun spectacol al Festivalului de Arta Contemporana, Brasov 1978, Efectul razelor gamma asupra anemonelor
    Premiul de interpretare feminina pe anul 1977 ex-aequo, acordat de A.T.M. Biroul de Critica dramatica, pentru Efectul razelor gamma asupra anemonelor
    Premiul pentru cea mai buna interpretare feminina de la „Colocviul despre arta comediei”, editia a 3-a Galati, Nebuna din Chaillot, 1978
    Premiul revistei „Saptamâna” pentru 25 de ani de activitate teatrala, 1979
    Premiul I la Festivalul National „Cântarea României”, ed. a V-a pentru Sa nu-si faci pravalie cu scara de Eugen Barbu, rolul Elena Domnisor, anul 1985
    Premiul I la Festivalul dramaturgiei contemporane Brasov, 1986 pentru Elena Domnisor din Sa nu-si faci pravalie cu scara
    Premiul special al juriului la „Gala dramaturgiei românesti actuale” Timisoara 1987, cu Elena Domnisor
    Premiul revistei Flacara 1985
    Diploma de onoare a „Saptamânii teatrului scurt”, Oradea, editia a 7-a 1988, pentru „Noapte buna, mama, rolul Thelma
    Premiul revistei „Teatrul”, 1988, pentru rolul Thelma din „Noapte buna, mama!”
    Spectacolul REGINA MAMA a primit Diploma de onoare la Festivalul de Dramaturgie Contemporana – Brasov, decembrie 1997
    Premiul Fundatiei TOFAN pentru Cea mai importanta personalitate teatrala a anului 1997, decembrie 1997
    2000 - Ordinul National „Steaua României” în grad de Mare Ofiter acordat de Presedintele României
    2001 - Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si patrimoniul Cultural National Suceava acorda Diploma de onoare pentru înnobilarea scenei si ecranului românesc
    2001 - Prefectura Judetului Iasi confera Diploma de excelenta
    2001 - Municipiul Bucuresti Sector 2 confera Titlul de Doamna a Scenei Românesti
    2001 Consiliul General al Municipiului Bucuresti acorda titlul de Cetatean de onoare al Municipiului Bucuresti
    2001 VÂRSTA DE AUR – Premiul special”, distinctie creata si decernata de Ion Antonescu, secretar de stat în Ministerul Culturii si Cultelor
    2004 - Trofeul Festivalului National de Teatru „I.L.Caragiale”

    Premii ale Uniunii Teatrale din România (UNITER)
    Premiul pentru întreaga activitate, Gala Premiilor UNITER, 1995
    Premiul UNITER pentru Cea mai buna actrita în cadrul Galei Premiilor UNITER, pentru rolul din spectacolul REGINA MAMA de Manlio Santanelli, martie 1999

    Diploma de popularitate, Gala Premiilor UNITER, 2002
    Premiul Criticii pentru Cea mai buna actrita a anului 1997, acordat de sectia româna a Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru (AICT) – Fundatia Teatrul XXI, pentru rolul din spectacolul REGINA MAMA de Manlio Santanelli, februarie 1998

    Premii în cinematografie
    1992 - Uniunea Cineastilor din România, Premiul pentru interpretare, rol principal feminin în „Drumul câinilor” si „Tusea si junghiul”
    1996 - Diploma Opera Omnia, Uniunea Cineastilor
    2001 - Diploma Artista de onoare a filmului românesc
    2002 - Premiul de Excelenta, Centrul National al Cinematografiei
    (sursa-wikipedia)

  4. #14
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Draga Olteanu Matei....



    Actriţa Draga Olteanu MateiDraga Olteanu Matei (n. 24 octombrie 1933, Bucureşti) este o apreciată actriţă de comedie, ce a jucat pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, în numeroase filme şi la televiziune. A studiat la IATC (1956).

    După pensionarea sa din Teatrul Naţional (1992) s-a retras la Piatra Neamţ unde a înfiinţat compania teatrală Teatrul Vostru.


    Filmografie
    Cuscrele (Serial TV) (2005)
    Faimosul Paparazzo (1999)
    Ministerul comediei (1999)
    Dănilă Prepeleac (1996)
    Chiriţa în Iaşi (1987)
    Coana Chiriţa (1986)
    Promisiuni (1985)
    Căsătorie cu repetiţie (1985)
    Rămăşagul (1984)
    Miezul fierbinte al pîinii (1983)
    Buletin de Bucureşti (1982)
    O lume fără cer (1981)
    Iancu Jianu, haiducul (1981)
    Dumbrava minunată (1980)
    Iancu Jianu, zapciul (1980)
    Nea Marin miliardar (1979)
    Audienţa (1979)
    Un om în londen (1978)
    Gustul şi culoarea fericirii (1978)
    Avaria (1978)
    Din nou împreună (1978)
    Nea Marin miliardar (1978)
    Pentru patrie (1977)
    Eu, tu şi Ovidiu (1977)
    Acţiunea "Autobuzul" (1977)
    Iarna bobocilor (1977)
    Ultima noapte a singurătăţii (1976)
    Serenadă pentru etajul XII (1976)
    Instanţa amînă pronunţarea (1976)
    Bunicul şi doi delicvenţi minori (1976)
    Zile fierbinţi (1975)
    Patima (1975)
    Toamna bobocilor (1975)
    Ştefan cel Mare - Vaslui 1475 (1974)
    Ilustrate cu flori de cîmp (1974)
    Filip cel bun (1974)
    Fraţii Jderi (1974)
    Pistruiatul (1973)
    Explozia (1972)
    Bariera (1972)
    Asta seară dansăm în familie (1972)
    Facerea lumii (1971)
    Fraţii (1970)
    Prieteni fără grai (1969)
    Zile de vară (1967)
    Cine va deschide uşa? (1967)
    Golgota (1966)
    Fanomele se grăbesc (1966)
    Merii sălbatici (1964)
    Un surîs în plină vară (1963)
    Linişte (1963)
    Lupeni '29 (1962)
    Setea (1960)
    Blanca (1955)

    Roluri în teatru
    Aşteptând la Arlechin
    Cadavrul viu actor
    Casa recomandată
    Comoara din deal
    Crimă pentru pământ a
    Feţele Didinei
    Hagi Tudose
    Minunile Sfântului Sisoe
    Muşcata din fereastră
    Visul unei nopţi de iarnă

    Scenarii pentru filme
    Dumbrava minunată (1980)
    Patima (1975)

    Premii

    Draga Olteanu Matei la decernarea Premiului TVR pentru Cea mai iubită actriţăPremiul de Excelenţă al Revistei VIP - 2005.
    Premiul UNITER pentru întreaga activitate - 2004.
    Premiul TVR şi PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriţă - 2003.
    ACIN (pentru Ilustrate cu flori de cîmp şi Filip cel bun) - 1975.

    (sursa-wikipedia)

  5. #15
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Marin Moraru...




    Marin Moraru (n. 31 ianuarie 1937, Bucureşti) este un actor român de teatru şi film.

    Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în oraşul Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (I.A.T.C.) "I.L.Caragiale" în anul 1961, având ca examen de diplomă rolul Agamiţă Dandanache din piesa “O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale.

    După absolvirea facultăţii, a activat ca actor pe scenele de la Teatrul Tineretului (1961-1964), apoi la Teatrul de Comedie (1965-1968), la Teatrul Lucia S. Bulandra (1968-1971) şi la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" (1971-1974).

    După o perioadă în care a predat în calitate de conferenţiar universitar la I.A.T.C. Bucureşti (1974-1980), s-a reîntors în anul 1980 la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", unde este actor şi în prezent. Din anul 2002 este Societar de onoare al Teatrului Naţional din Bucureşti.


    Filmografie
    Haiducii (1965)
    Un film cu o fată fermecătoare (1966)
    Maiorul şi moartea (1967)
    Răzbunarea haiducilor (1968)
    Actorul şi sălbaticii (1974)
    Filip cel Bun (1974)
    Un comisar acuză (1974) - Comisarul Ghita Petrescu
    Un zâmbet pentru mai târziu (1974)
    Elixirul tinereţii (1975)
    Toamna bobocilor (1975) - Toderas
    Operaţiunea "Monstrul" (1976)
    Tufă de Veneţia (1977)
    Iarna bobocilor (1977) - Toderas
    Concurs (1982)
    Faleze de nisip (1982)
    Ringul (1983) - Tom
    Masca de argint (1984) - Boier Vilcu
    Zbor periculos (1985)
    Vară sentimentală (1985)
    Cuibul de viespi (1986)
    În fiecare zi mi-e dor de tine (1987)
    Chiriţa în Iaşi (1987)
    Inimă de ţigan (2007) - Cristofor
    Regina (2008) - Cristofor

    Piese de teatru
    “Pigulete plus cinci fete” de C. Bratu
    “Chiriţa în provincie” de V.Alecsandri
    “Ocolul Pământului” de P.Kohout
    “Umbra” de E.Swartz
    “Troilus şi Cresida” de W.Shakespeare
    “Capul de răţoi” de G.Ciprian
    “D'ale carnavalului” de I.L.Caragiale
    “Nepotul lui Rameau” de Diderot
    “Transplantarea inimii necunoscute” de Al.Marodin
    “Leonce şi Lena” de G.Buchner
    “Un fluture pe lampă” de P.Everac
    "Trei fraţi gemeni din Veneţia" de A.Mattiuzzi
    “Ultima oră” de M.Sebastian
    “O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale
    “Saragosa”
    “Romulus cel Mare” de F.Durenmatt
    “Gaiţele” de Al. Kiriţescu
    “Fundaţia” de Valeho
    “O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale
    “Aşteptându-l pe Godot” de S.Beckett
    “Harap Alb” de Radu Iţcuş
    “Azilul de noapte” M.Gorki
    “Take, Ianke şi Cadîr” de V.I.Popa
    “Crimă pentru pământ” dramatizare de Gr. Gonţa după romanul omonim de Dinu Săraru
    “Egoistul” de Jean Anouilh
    “Femeia îndărătnică” de W.Shakespeare
    “Piscina de la miezul nopţii” de Peter Karvas
    (sursa-wikipedia)

  6. #16
    Data înscrierii
    09.12.2003
    Locație
    Chicago & Constanta
    Posturi
    13.503
    Putere Rep
    10

    Implicit Constantin Tănase (1880 - 1945)


    Constantin Tănase(nascut la 5 iulie1880 – decedat la 29 august 1945), actor şi cupletist român, a fost o figură cheie în teatrul de revistă românesc.

    Viaţa
    S-a născut într-o familie modestă (tatăl, Ion Tănase, era laborant de farmacie), într-o casă ţărănească din Vaslui, judeţul Vaslui. A fost un elev mediocru, cele mai mari note fiind la muzică şi sport, iar primul contact cu teatrul l-a avut prin frecventarea spectacolelor de la Grădina "Pîrjoala", unde se juca teatru popular, cu actori precum Zaharia Burienescu si I.D. Ionescu. Acest lucru l-a inspirat în crearea unui grup de teatru de amatori împreuna cu prietenii, cu care juca scene din piesele Meşterul Manole, Capitanul Valter Mărăcineanu sau Constantin Brâncoveanu, prima lor scenă fiind beciul casei. În timp, reprezentaţiile s-au mutat în hambar şi chiar în poiată.

    Prima experienţă profesională ca actor a fost în cadrul trupei de teatru de limba idiş condusă de Mordechai Segalescu: aveau nevoie de un actor pentru un spectacol in Vaslui şi a fost ales tânărul Tănase, care era deja nelipsit de la repetiţii. În 1896 termina gimnaziul şi, în ciuda dorinţei sale de a deveni actor, s-a înscris la liceul militar din Iaşi, unde a fost respins la examenul medical, singura probă unde nu-şi făcuse griji, în favoarea unui fiu de colonel. Dezamăgit, s-a îndreptat către Brăila, unde a frecventat o scurtă perioadă liceul "Nicolae Bălcescu", la care însă a fost nevoit să renunţe după câteva săptămâni din lipsă de bani.

    În Brăila s-a împrietenit cu învăţătorul şi scriitorul Ion Adam, care i-a oferit tânărului de 18 ani catedra sa din Curseşti, Rahova, de vreme ce Adam urma să plece la cursuri în Belgia. S-a descurcat destul de bine ca învăţător, însă a intrat în conflict cu directorul şi câţiva profesori. Cu ajutorul lui Adam, a primit un alt post la Hârşoveni, Poeneşti, unde învăţase poetul Alexandru Vlahuţă. Tănase şi-a dezvoltat repede propriul stil de predare, aducând muzica şi gimnastica pe primul loc, lucru care a atras noi elevi către şcoală. Părinţii elevilor au fost de asemenea implicaţi în activităţile şcolare, prin excursii in aer liber, unde preda istorie şi geografie. Ajuns foarte repede un personaj iubit in localitate, atrage însă antipatia notarului si câtorva avocati locali care nu îi apreciau metodele, astfel încât Tănase este în cele din urmă dat afară.

    Ziua de 14 octombrie 1899 îl găseşte în Bucureşti, unde s-a înrolat voluntar la Regimentul 1 Geniu Bucureşti. Dupa efectuarea stagiului militar s-a înscris la cursurile Conservatorului de Artă Dramatică, de unde a absolvit în 1905. A inceput sa lucreze în teatru, şi s-a căsătorit cu Virginia Niculescu în 1917.

    In 1919 a pus bazele trupei de teatru Cărăbuş în Bucureşti, împreună cu care urma să creeze o tradiţie de teatru de cabaret/ revistă pe parcursul următorilor 20 de ani, tradiţie prezentă şi astăzi, mai ales la teatrul de revistă "Constantin Tănase" (http://www.teatrultanase.ro/), care functioneaza încă la adresa fostului "Cărăbuş" pe Calea Victoriei, 33-35, în inima Bucureştiului.

    În buna tradiţie a marilor actori de comedie, a creat un tip de personaj, acela al cetăţeanului simplu, umil si necăjit, mereu în contradicţie cu birocraţia aparatului de stat; personajul său, unic în costumul său clasic, cu pătrăţele, crizantemă la butonieră si bastonaş, s-a facut purtătorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale, ceea ce-l va aduce de multe ori in atenţia cenzurii.

    Împreună cu "Cărăbuş" a făcut numeroase turnee prin ţară, şi cel puţin un turneu în Turcia. Tănase a jucat de asemenea şi la Paris. O sursă menţionează operele de caritate ale actorului – 3 şcoli primare şi o biserică.

    La "Cărăbuş", Tănase lansează carierele a numeroşi artişti, mai ales Maria Tănase şi Horia Şerbănescu.

  7. #17
    Data înscrierii
    09.12.2003
    Locație
    Chicago & Constanta
    Posturi
    13.503
    Putere Rep
    10

    Implicit Constantin Tănase (continuare)

    Moartea

    Tănase a murit în Bucuresti în 1945. Există zvonuri conform cărora actorul ar fi fost ucis de către Armata Roşie invadatoare. În orice caz, o altă sursă oferă informaţii de circumstanţă despre moartea sa, care par mai plauzibile. ( Blocaj renal in urma unui tratament cu 20 de aspirine/zi - ciudata indicaţia doctorului)- informaţie dată de nepotul actorului, Tănase Radu Alexandru. Potrivit acestei surse, Tănase încă mai juca în Bucureşti un an după sosirea ruşilor, şi a fost ucis din cauza satirei la adresa soldaţilor ruşi care aveau obiceiul să "rechiziţioneze" toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunând "Davai ceas". Tănase a compus un cuplet:
    "Rău era cu "der, die, das"
    Da-i mai rău cu "davai ceas"
    De la Nistru pân' la Don
    Davai ceas, davai palton
    Davai ceas, davai moşie
    Haraşo, tovărăşie"
    După mai multe reprezentaţii a fost arestat, ameninţat cu moartea, şi i s-a ordonat să nu mai joace piesa. Dar Tănase nu era omul uşor de intimidat. La următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mâinile "bandajate" cu ceasuri de mâna. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apariţie, deşi actorul nu a scos nici un cuvânt. Apoi şi-a deschis pardesiul, scotând la iveală un imens ceas cu pendulă. Arătând către acesta, a spus doar: "El tic, eu tac, el tic, eu tac". Două zile mai târziu marele actor era mort.

    Filmografie

    • "Peripiţiile călătoriei lui Rigadin de la Paris la Bucureşti" (1924, film mut)
    • "Visul lui Tănase" (1932)
    • "Răbdare Tănase!" (1943)

    Moştenire
    Din momentul în care s-a mutat la Bucureşti, singurele vizite facute părinţilor au fost în timpul turneelor cu "Cărăbuş". Cu toate acestea, una dintre cele două case de cultură din Vaslui îi poartă astăzi numele, iar arhivele sale personale şi multe dintre obiectele care i-au aparţinut au fost donate de soţia actorului către muzeul judeţean Vaslui. Începând cu anul 1970 la Vaslui are loc un festival de teatru de comedie sub conducerea lui Valentin Silvestru. Festivalul, acum şi festival internaţional de caricatură, atrage comedianţi din toată ţara începând cu anul 1980.

    Sursa: Wikipedia

  8. #18
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Amza Pellea....



    "Timpul sterge...Da,dar el stie sa pastreze - ca nimeni altul - ceea ce nu trebuie pierdut..."
    .....AMZA PELLEA...



    Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băileşti, Dolj - d. 12 decembrie 1983 în Bucureşti) a fost unul dintre cei mai importanţi actori români, distingându-se atât în teatru cât şi în film. A fost interpretul lui Nea Mărin, binecunoscutul personaj de sorginte populară care i–a relevat atât de bine disponibilităţile pentru comedie.


    Biografie
    S-a născut la Băileşti, într-o familie cu cinci copii, tatăl său s-a numit tot Amza Pellea, şi a fost directorul cooperativei "Munca Noastră" din Băileşti în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Naţional Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoţiei de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotaţi ai scenei româneşti. A fost profesor la IATC.

    Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959) nu mai puţin de 14 roluri, între care Jack Worthing (Cr inseamna sa fi Onest de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie de Aleksei Arbuzov), Vladică Ilarion (Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimistă de Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Hasek), Esteban (Fântana turmelor de Lope de Vega).

    Pe scena Teatrului de Comedie creează alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk in al doilea razboi mondial de Brecht- 1962), Pietro (Umbra de E. Svart- 1963), Manole (Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu- 1964), Subcomisarul (Capul de raţoi de G. Ciprian- 1966), Platonov(Un Hamlet de provincie de Cehov- 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu- 1969), Noah (Arca bunei speranţe de Ion D. Sârbu- 1970), Hrisanide (Interesul general de Aurel Baranga- 1972), Hickok (Buffalo Bill şi indienii de A. Kopit- 1973),"inginerul" din Nic Nic .

    Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti dă viaţă lui Petre Dinoiu (Comoara din deal de Corneliu Marcu- 1977) şi lui Vlad Ţepeş (A treia ţeapă de Marin Sorescu - 1979).

    Ultimul rol creat in teatru il readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând - în regia lui Gheorghe Harag - personajul bătrânului moşier Muromski în Procesul de Suhovo-Kobilin - 1983.

    Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât şi personaje contemporane (Ailinicii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu), dar şi personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horaţiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).

    Rămas probabil în constiinţa publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul şi prin Nea Marin, reuşeşte în Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte să atingă ambele personaje. Umilul, şi câteodată veselul Ipu recapătă , în finalul filmului, figura dârză şi tragică a soldatului ţăran din primul război.


    A câstigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepţional (Manlache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică şi Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim şi Veler Doamne" de Victor Ion Popa.

    22 martie 1973 - 24 septembrie 1974 A fost Director al Teatrului National Craiova

    A fost casatorit timp de 25 de ani cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatal actritei Oana Pellea.

    A decedat la vârsta de 52 de ani. Unele surse afirmă că marele actor ar fi decedat din cauza cancerului pulmonar provocat de fumat, iar altele susţin că ar fi fost ucis de Securitate, deoarece, în scheciurile sale, ironiza regimul comunist. Este înmormântat la cimitirul Bellu.


    Filmografie
    1961 Setea
    1963 Tudor
    1964 Pisica de mare
    1965 Neamul Şoimăreştilor, Camera albă
    1966 Haiducii, Răscoala
    1967 Dacii
    1968 Columna
    1969 Războiul domniţelor
    1971 Mihai Viteazul, Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte
    1972 Puterea şi adevărul, Săgeata căpitanului Ion
    1973 Ciprian Porumbescu, Aventurile lui Babuşcă, Ultimul cartuş
    1974 Proprietarii, Un comisar acuză, Nemuritorii, Porţile albastre ale oraşului, Stejar, extremă urgenţă
    1975 Cantemir, Ulzana, căpetenia apaşilor, Tată de duminică, Evadarea
    1976 Osânda, Lumina pe coline, Trei zile şi trei nopţi
    1977 Boschet de Veneţia, Accident, Împuşcături sub clar de lună
    1978 Pentru patrie, Melodii, melodii, Revanşa
    1979 Nea Mărin miliardar, Braţele Afroditei, Mihail, câine de circ
    1980 Duios Anastasia trecea, Casa dintre câmpuri
    1981 Poarta de aur a incaşilor, Capcana mercenarilor, Şantaj, Spectacolul spectacolelor, Detaşamentul „Concordia”, Ana si „hoţul”
    1983 Imposibila iubire
    (sursa-wikipedia)

  9. #19
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Sergiu Nicolaiescu....



    http://www.youmago.ro/object/view/sergiu-nicolaescu/20913


    Sergiu Florin Nicolaescu (n. 13 aprilie 1930, oraşul Târgu Jiu) este un regizor, actor şi politician român după 1989. A devenit cunoscut prin filme ca Dacii (1966), Mihai Viteazul (1970).

    Tinereţea
    Sergiu Nicolaescu s-a născut la Târgu Jiu, dar la vârsta de cinci ani, părinţii părăsesc oraşul şi se stabilesc la Timişoara. A absolvit Universitatea Politehnica Bucureşti ca inginer mecanic,iar după absolvire a început să lucreze la filmări combinate în cadrul Studioul cinematografic Alexandru Sahia, specializat pentru filme documentare şi jurnale de actualităţi.


    Activitate politică
    După revoluţia română din 1989, în care a fost implicat, Sergiu Nicolaescu a susţinut Frontul Salvării Naţionale, fiind ales în repetate rânduri senator pe listele acestei formaţiuni politice, iar apoi al PDSR. La iniţiativa sa s-a înfiinţat Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, iniţial condusă de dânsul iar ulterior de Valentin Corneliu Gabrielescu. A scris mai multe cărţi referitoare la revoluţia din 1989. În 2004 a fost numit de Ion Iliescu membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române.

    Cărţi publicate
    Revoluţia. Începutul adevărului, Ed. Topaz Bucureşti 1995
    Un senator acuză, Bucureşti 1996 (a 2-a ediţie 1998)
    Cartea revoluţiei române decembrie '89, Editura Ion Cristoiu, Bucureşti 1999
    Lupta pentru putere. Decembrie '89, Bucureşti 2005



    Filmografie (regizor)
    Dacii (1967) - coproducţie franco-română
    Lupta pentru Roma (1968) - RFG, coregie cu Robert Siodmak, 2 serii
    Ciorap de piele (1968) - coproducţie franco-germană, coregie cu Pierre Gaspard Huit
    Ultimul mohican (1968) - Franţa
    Lacul din Ontario (1968) - Franţa
    Preeria (1968) - Franţa
    Mihai Viteazul (1971) - 2 serii
    Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (1972)
    Cu mâinile curate (1972)
    Lupul mărilor (1972) - coproducţie româno-germană, coregie cu Wolfgang Staudt
    Răzbunarea (1972) - coproducţie româno-germană
    Ultimul cartuş (1973)
    Un comisar acuză (1974)
    Nemuritorii (1974)
    Insula comorilor (1975) - coproducţie româno-germană, coregie cu Gilles Grangier
    Piraţii (1975) - coproducţie româno-germană, coregie cu Gilles Grangier
    Zile fierbinţi (1975)
    Osânda (1976)
    Accident (1977)
    Pentru patrie (1977) - 2 serii
    Revanşa (1978)
    Nea Mărin miliardar (1978)
    Mihail, câine de circ (1978) - coproducţie româno-germană
    Ultima noapte de dragoste (1979)
    Capcana mercenarilor (1980)
    Duelul (1981)
    Întâlnirea (1982)
    Viraj periculos (1982)
    Ringul (1983) - coproducţie româno-germană
    Căutătorii de aur (1985) - coproducţie româno-germană
    Ciuleandra (1985) - coproducţie româno-germană
    Ziua Z (1985)
    Noi, cei din linia întâi (1986) - 2 serii
    François Villon (1987) - coproducţie franco-italo-română, 2 serii
    Mircea (1989)
    Coroana de foc (1990)
    Cucerirea Angliei (1990) - coproducţie franco-română, 2 serii
    Oglinda (1994) - 2 serii
    Punctul zero (1996) - coproducţie româno-americană
    Triunghiul morţii (1999)
    Orient Express (2004)
    Cincisprezece (2005)
    Supravieţuitorul (2008)

  10. #20
    Data înscrierii
    28.04.2006
    Posturi
    2.254
    Putere Rep
    18

    Implicit Sergiu Nicolaiescu....



    Filmografie (scenarist)
    Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (1972)
    Un comisar acuză (1974)
    Nemuritorii (1974)
    Osânda (1976)
    Pentru patrie (1977) - 2 serii
    Revanşa (1978)
    Nea Mărin miliardar (1978)
    Ultima noapte de dragoste (1979)
    Capcana mercenarilor (1980)
    Duelul (1981)
    Ciuleandra (1985) - coproducţie româno-germană
    Oglinda (1994) - 2 serii
    Punctul zero (1996) - coproducţie româno-americană
    Triunghiul morţii (1999)
    Orient Express (2004)
    Cincisprezece (2005)
    Supravieţuitorul (2008)

    Filmografie (actor)
    Dacii (1967) - soldatul roman Marcus
    Mihai Viteazul (1971) - 2 serii - Selim bey
    Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (1972) - un ofiţer german
    Cu mâinile curate (1972) - comisarul Tudor Moldovan
    Dragostea începe vineri (1972) regia Virgil Calotescu
    Ultimul cartuş (1973) - comisarul Tudor Moldovan
    Felix şi Otilia (1973) regia Iulian Mihu - Leonida Pascalopol
    Pistruiatul (1973) regia Francisc Munteanu - Andrei
    Un comisar acuză (1974) - comisarul Tudor Moldovan
    Nemuritorii (1974) - căpitanul Andrei
    Zile fierbinţi (1975) - directorul Mihai Coman
    Osânda (1976) - procurorul Marian
    Roşcovanul (1976) regia Francisc Munteanu - o santinelă
    Accident (1977) - maiorul Petria
    Pentru patrie (1977) - 2 serii - principele Carol
    Revanşa (1978) - comisarul Tudor Moldovan
    Mihail, câine de circ (1978)
    Ultima noapte de dragoste (1979)
    Capcana mercenarilor (1980) - maiorul Tudor Andrei
    Duelul (1981) - comisarul Tudor Moldovan
    Întâlnirea (1982) - colonelul de jandarmi
    Viraj periculos (1982) - colonelul Petria
    Ringul (1983) - Andrei
    Ziua Z (1985) - generalul Hans Friessner
    Noi, cei din linia întâi (1986) - 2 serii

    Mircea (1989) - voievodul Mircea cel Bătrân
    Coroana de foc (1990) - căpitanul Paloş
    Oglinda (1994) - 2 serii - generalul Hans Friessner
    Triunghiul morţii (1999) - generalul Alexandru Averescu
    Orient Express (2004) - prinţul Andrei Morudzi
    Supravieţuitorul (2008) - comisarul Tudor Moldovan
    (sursa-wikipedia)

Pagina 2 din 3 PrimulPrimul 123 UltimulUltimul

Subiecte similare

  1. Romani celebri - Literatura
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 46
    Ultimul post: 21.04.2009, 13:53
  2. Romani celebri-Istorie
    De christianT în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 14
    Ultimul post: 13.04.2009, 15:38
  3. Romani celebri - Inginerie
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 6
    Ultimul post: 18.03.2009, 11:55
  4. Romani celebri – Fizica
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 3
    Ultimul post: 10.03.2009, 11:58
  5. Romani celebri - Sport
    De sorin în forumul Romani celebri-savanti,scriitori,oameni de stiinta,sportivi
    Răspunsuri: 8
    Ultimul post: 02.02.2009, 18:22

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •