Follow RomanianPortal on Twitter       
Pagina 20 din 20 PrimulPrimul ... 10181920
Rezultate 191 la 200 din 200

Subiect: putina gramatica [2]

  1. #191
    Data înscrierii
    13.10.2008
    Posturi
    1.584
    Putere Rep
    25

    Implicit

    Citat Postat în original de encore Vezi post

    Pai ei nu "traduc". Ei le-au numit de la inceput "great".
    Cine le-a numit ? de unde stii tu ca nu le-au tradus de la nativi ? Sa zicem ca le-au numit cum zici tu (desi discutia a pornit de la traduceri) ,ceea ce spui tu este valabil cind este vorba de titlu , nume , dar contextual cind folsoesti ca adjectiv "big" si "great" cum ai pornit cu exemplu dat , este variabil.

    Citat Postat în original de encore Vezi post

    My point is ca si "great" si "big" inseamna mare atit in sens cantitativ cit si non-cantitativ, contrar a ce spune Raven care sustine ca great e non-cantitativ si big e cantitativ.


    Deci, "marea majoritate" se traduce in mod irefutabil "great majority" care este o expresie corecta.

    Tocmai ca nu in orice context , asta ziceam , desi exista citeva reguli pe ici pe colo cum ar fi “With uncountable nouns, only great is possible.”



    Pentru “Marea Majoritate A Americanilor “ expesia mai corecta in engleza este “The Big Majority Of Americans " nu “The Great Majority Of Americans”



    P.s.Pointul meu a fost ca depinde de context in engleza mai mult ca in orice alta limba de circulatie.
    P.s. mai exista si large majority.
    Ultima modificare făcută de Melina; 12.07.2011 la 15:52.
    free your mind before your mind will set you free

  2. #192
    Data înscrierii
    18.08.2009
    Posturi
    853
    Putere Rep
    18

    Implicit

    Citat Postat în original de Raven Vezi post

    Apropos de logica: daca 51% e "mica" majoritate si 99% e "marea" majoritate, 75% ce majoritate e, "mijlocia" majoritate? Daca zici ca e "mare" ai gresit pt. ca fatza de 99% (sau 100%) e "mica"; daca zici ca e "mica" iar ai gresit pt. ca fatza de 51% (sau 50%) e "mare".

    Deci ce-s alea "marea majoritate" si "mica majoritate", care-i definitia lor?
    Tu ai zis ca "marea majoritate" nu-i corect, dar "vasta" sau "zdrobitoare" ar fi. Deci ce-s alea "vasta majoritate" si "majoritatea zdrobitoare", care-i definitia lor?

  3. #193
    Data înscrierii
    18.08.2009
    Posturi
    853
    Putere Rep
    18

    Implicit

    Citat Postat în original de tetris Vezi post
    P.s. mai exista si large majority.
    Exactly, cu asta ai dat raspunsul, desi cred ca fara sa-ti dai seama.

    Raspunsul este ca substantivului "majoritate"/"majority"/etc ...in orice limba, si chiar in orice limbi ... ii pot fi alaturate o serie de adjective, fara ca prin asta sa devina pleonasm. Adica "mare", "vast", "zdrobitor", "naucitor" (in cap cu maciuca), etc ... ; sau "big", "large", "great", "overwhelming", "vast", samd.
    Asta era subiectul discutiei. Orice alta deviere de la subiectul asta, cu referiri la logica, samd.. se cheama despicarea firului in 4.

  4. #194
    Data înscrierii
    07.05.2007
    Posturi
    3.757
    Putere Rep
    36

    Implicit

    Citat Postat în original de encore Vezi post
    Tu ai zis ca "marea majoritate" nu-i corect, dar "vasta" sau "zdrobitoare" ar fi. Deci ce-s alea "vasta majoritate" si "majoritatea zdrobitoare", care-i definitia lor?
    Definitia lor este ca ceva f. aproape de 100% sau aproape dublu fatza de 50%. Sunt oricum termeni borderline cu pleonasmul, diferenta e ca "vast" & "zdrobitor" sunt folositi in mod figurativ ca in romane & nuvele pt. ca nimeni/nimic nu poate fi zdrobit la propriu de niste numere, ci doar de implicatiile lor in viata de zi cu zi.
    In engleza se foloseste de regula "landslide victory" pt. alegerile castigate cu majoritati din astea de mult peste 50%. Sigur ca "mult" asta nu e batut in cuie, poate sa fie 99.8% ca la Ceausescu sau 80% sau "doar" 70% daca asa considera comentatorul (care poate fi criticat sau nu pt. ce zice).

    Nu conteaza asa mult ca pe Iliescu l-au votat 85% in '90; daca-l votau 51% tot el era secretar general, pardon presedinte, diferenta era ca nu putea sa zica nimeni ca romanii vor comunism en masse.


    Citat Postat în original de encore Vezi post
    Orice alta deviere de la subiectul asta, cu referiri la logica, samd.. se cheama despicarea firului in 4.
    Toata gramatica lb. romane are o logica, bineinteles cu ceva exceptii pt. ca orice limba se schimba in timp, dar regulile se schimba mai incet ca limba vorbita in sine si de-asta exista anacronisme (la fel ca in sistemele legislative ale statelor).
    Everything the same; everything distinct. (Zen)

  5. #195
    Data înscrierii
    02.10.2009
    Posturi
    1.450
    Putere Rep
    18

    Implicit

    {Tot din ciclul : "râde ciob de oală spartă" ... EBA și cu Funeriu .. sau invers, că nu contează ...
    Hai să ne râdem ... EBA iese iar "pă interval" ...}

    EBA scrie pe Twitter despre "inexactitudinile" lui Funeriu



    Gândul.Info

    Prima postare este către o ştire cu titlul "Funeriu critică deputaţii care uzează «inexactitudini»", iar a doua către un material intitulat "Inexactitudinilele unui ministru fără diplomă".
    Julian M.

  6. #196
    Data înscrierii
    10.10.2008
    Locație
    usa
    Posturi
    569
    Putere Rep
    19

    Implicit

    Ce ziceţi de invazia asta de englezisme in limba română? Eu cred ca nu trebuie sa ne facem griji. Stim noi cum sa le 'românizam' şi in final să avem doar de câştigat: o limbă cu un vocabular mai bogat, dar tot română (nu rogleză). Să mai treacă puţin timp şi sunt convins ca vom scrie sait in loc de site, maus in loc de mouse...Mi se pare interesant că le trecem toate (sau aproape toate) la genul neutru: un site, două site-uri (nu un sait, doi saiţi), un mouse, două mouse-uri (nu doi mauşi). Si, dintr-un instinct românesc, le formam pluralul in "uri", nu in "e". In ultimul timp exista tendinţa de folosire a lui "e", dar înainte nu era aşa. Se spunea: canaluri, tiparuri, contrasturi... (nu canale, tipare, contraste...). Cum zic, se pare că se revine la "uri": site-uri, linkuri, show-uri, weekenduri...Nu-i rău.

  7. #197
    Data înscrierii
    09.12.2003
    Locație
    Chicago & Constanta
    Posturi
    13.520
    Putere Rep
    10

    Implicit Neologisme care omoara limba romana

    Cateva exemple, primite pe email:

    "Neologismele"...
    Cizmarii sunt designeri. Secretarele nu-şi mai spun decât manager assistant.

    Mă aşteptam să fie vorba de crize de aclimatizare şi de micile noastre snobisme de cetăţeni ai unei ţări mici, dar vioaie. Nici gând.S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuinţat pe la posturi de radio şi de televiziune, iar cuvinte româneşti cât se poate de utile sunt înlocuite prosteşte de persoane care stau prost şi cu vocabularul limbii române, şi cu gramatica ei. Tot soiul de absolvenţi şi absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă politicieni inepţi şi comentatori care par să-şi fi luat doctoratul la un şpriţ, înainte de a lua notă de trecere la română în liceu se dau în bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul.

    Potrivit lor:
    Nu mai avem prilejuri, avem doar oportunităţi.

    Nu mai suntem hotărâţi să facem ceva, ci determinaţi.

    Nu mai realizăm, ci implementăm.

    Nu mai avem cazuri, ci speţe.

    Nu ne mai ducem într-un loc, ci într-o locaţie.

    Nu mai luăm în considerare, fiindcă anvizajăm.

    Nu mai consimţim, ci achiesăm.

    Serviciul de întreţinere a devenit mentenanţă.

    Ceva care ţi se pare obligatoriu e un must !!!

    Nu mai avem speranţe, deoarece am trecut la expectaţiuni.

    Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm.

    Şi nu mai aşteptăm un răspuns, ci un feedback.

    Nu mai avem frizeri şi croitorese, avem hair stilişti şi creatoare de fashion.

    Nu mai avem experienta, avem expertiza.

    Nu mai dezvaluim, ci devoalam

    Cu alte cuvinte, deţinem o oportunitate pe care suntem determinaţi să o implementăm într-o locaţie pe care am anvizajat-o, achiesând la o mentenanţă care e un must şi asupra căreia ne focusăm in expectaţiunea unui feed-back pozitiv.

    Altfel, când ies din rol, îi auzi cu câte un neaoş şi superior "Hai să-mi bag ..." sau cu concluzia absolut academică: "Un căcat !!!"
    Motto :

    "Ca să inţelegi că eşti prost, trebuie totuşi să-ţi meargă mintea !!!
    Lia Szasz

  8. #198
    Data înscrierii
    07.05.2005
    Posturi
    5.449
    Putere Rep
    29

    Implicit

    Mirobolant
    Timpul este de-o generozitate misterioasa.

  9. #199
    Data înscrierii
    25.08.2005
    Locație
    United States
    Posturi
    2.350
    Putere Rep
    36

    Implicit

    Finalul spune tot .

    De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu? Cum au apărut în limbajul oltenesc celebrele „făcui”, „văzui” sau „dădui” - explicaţia specialiştilor

    http://m.adevarul.ro/locale/slatina/...4a4/index.html



    Faptul că locuitorii spaţiului Olteniei folosesc mai des decât ceilalţi timpul perfectul simplu este de notorietate. Mai puţin ştiut este însă motivul pentru care se petrece acest lucru. Specialiştii întrebaţi de reporterii Adevărul au încercat să dezlege misterul. Una dintre explicaţii este de sorginte istorică şi se referă la o moştenire a limbii latine.




    Perfectul simplu exprimă o acţiune ce tocmai s-a terminat, în timp ce “vărul” său, timpul perfect compus, exprimă o acţiune care s-a întâmplat într-un trecut mai îndepărtat. În primul rând, ne-am propus să discutăm despre corectitudinea perfectului simplu şi despre felul în care el se foloseşte. În al doilea rând, vom vorbi despre teoriile despre posibila origine a acestui timp verbal.
    Profesorul de limba română Cristian Ionescu de la Colegiul Naţional “Ion Minulescu” din Slatina explică faptul că perfectul simplu are două utilizări distincte. În literatură, perfectul simplu este timpul folosit de narator pentru a indica acţiunile prezente - în raport cu firul naraţiunii - ale personajelor, fiind folosit cu precădere la persoana a III-a, iar, dacă naratorul se include printre personaje, atunci apare uneori şi la persoana I; persoana a II-a lipseşte practic cu desăvârşire.
    În Oltenia şi zonele limitrofe, perfectul simplu este folosit în vorbirea de zi cu zi la toate persoanele. El nu exprimă prezentul, ci trecutul recent. Numai oltenii şi cei care au avut contact cu ei sau care au studiat problema se pare că ştiu cel mai bine să conjuge verbele la perfectul simplu, inclusiv la persoana a II-a, spre deosebire de ardeleni şi moldoveni, care se încurcă mai mereu şi spun de exemplu – “eu făcuşi” sau „tu făcui” etc.
    Eminescu şi perfectul simplu
    Regula folosirii perfectului simplu nu este însă universală, doar o parte dintre autori folosind acest timp verbal, în vreme ce alţii preferă prezentul pentru că exprimă aceeaşi idee. Printre scriitorii cei mai cunoscuţi care au folosit des perfectul simplu în scrierile lor ca pe un stil narativ, aceasta fără a fi “acuzaţi” că sunt locuitori ai spaţiului Olteniei - ca o explicaţie, fiind Nicolae Iorga, George Călinescu sau Mihai Eminescu –“Trecu o lună, trecură trei, trecură nouă şi împărăteasa făcu...” (“Făt-Frumos din Lacrimă”). “Din sfera mea venii, Cu greu ca să-ţi ascult chemarea, Şi cerul e tatăl meu, Iar muma mea e marea” (“Luceafărul”) etc.
    “Perfectul simplu este un timp verbal al trecutului, în limba română fiind patru asemenea timpuri pentru a evoca a acţiune din trecut. Perfectul simplu, luat strict gramatical, este o acţiune trecută şi terminată cu puţin timp înainte de momentul vorbirii, este un trecut foarte apropiat de prezent. Greşeala care se face uneori, atât de olteni, dar nu numai, este că acest timp verbal este folosit şi pentru a descrie o acţiune din trecut petrecută cu mai mult de 24 de ore înainte de momentul vorbirii, caz în care ar trebui folosit perfectul compus, dar şi atunci se mai apelează la câteva cuvinte în plus pentru a indica exact momentul acţiunii despre care se vorbeşte“, spune profesorul Cristian Ionescu.
    Nu este o greşeală gramaticală
    „Mulţi cred că perfectul simplu ar fi ceva eronat şi că nu este indicat a fi utilizat, ceea ce este o mare greşeală: perfectul simplu este un timp perfect corect, iar faptul că el este folosit cu precădere în Oltenia şi în teritoriile limitrofe ţine de specificul zonei, fiind folosit în graiul de zi cu zi în special în mediul rural. Dar, repet, folosirea lui este foarte corectă, de unde şi vorba potrivit căreia oltenii ar cunoaşte cel mai bine gramatica limbii române sau că ar vorbi cel mai corect româneşte. În plus, se ştie că, prin folosirea perfectului simplu, se face şi o <economie> de cuvinte deoarece mesajul este transmis imediat”, mai spune profesorul Cristian Ionescu.
    Oltenii vorbesc româneşte cel mai corect
    De asemenea, Cristian Ionescu spune că importanţa perfectului simplu este fără tăgadă deoarece, printre ale avantaje ale utilizării sale, el aduce evenimentele mai aproape de prezent şi serveşte cronologizării mai exacte d.p.d.v temporal.
    „În acelaşi timp, perfectul simplu dă naraţiunii un timp mai alert, mai viu, mai proaspăt, aduce un plus de claritate în vorbire, eficientizează comunicarea. Acest timp verbal este folosit şi de alţi locuitori ai ţării mai ales cu sens peiorativ sau ironic. Totodată, este o realitate şi faptul că, de exemplu, locuitorii din celelalte zone ale ţării nici nu conjugă corect verbele la perfectul simplu – deşi mai folosesc şi ei acest timp verbal, dar, repet: incorect –, iar greşeala apare tocmai pentru că ei nu utilizează perfectul simplu în vorbirea curentă cum fac cei din zona Olteniei. Există o falsă impresie la nivel general ce dă senzaţia că folosirea perfectului simplu ar fi greşită sau înjositoare, fiind preferat, în mod inexplicabil pentru mine, perfectul compus pentru a descrie întâmplări recent încheiate - unde este logic perfectul simplu”, mai afirmă profesorul slătinean.
    Mai mulţi specialişti în lingvistică sunt de părere că adevărata limbă română s-ar vorbi doar în Oltenia, cu toate timpurile verbului caracteristice limbilor de origine latină - inclusiv perfectul simplu -, cu accentul caracteristic limbii române, fără inflexiuni ungureşti, slavone sau rromanes şi, mai mult, chiar cu “viteza” caracteristică limbilor latine. Folosirea corectă a timpurilor dă precizie şi nuanţare temporală, dar utilizarea lor deficitară sau abuzivă dă particularitate oralităţii, de unde şi trăsăturile specifice graiului vorbit în regiunile mari ale ţării.
    Perfectul simplu: de unde l-am moştenit?
    Dacă, din punct de vedere gramatical, lucrurile sunt cât se poate de limpezi în ce priveşte folosirea prefectului simplu de către olteni, alta este situaţia când vine vorba despre identificarea originilor acestei situaţii în istorie. Specialiştii nu au ajuns la niciun consens în această privinţă. Astfel, unii vorbesc despre faptul că originile ar proveni de pe vremea romanilor, deoarece limba română este una latină, iar perfectul simplu ar fi specific doar popoarelor de sorginte latină. Zona Olteniei (Dacia Malvensis), spun documentele istorice, a făcut parte din Imperiul Roman, zonă care mai cuprindea: Banatul, o parte a Ardealului şi Dobrogea. Ulterior, despre Oltenia s-a scris că este o provincie istorică din S-V României, care înglobează judeţele Dolj, Gorj, Olt - până la râul Olt, Vâlcea - până la Olt, comuna Islaz din Teleorman, Mehedinţi - fără Orşova, Eşelniţa, Dubova ş.a. care aparţin Banatului.
    Faptul că oltenii au ajuns să folosească “în exces” perfectul simplu comparativ cu locuitorii celorlalte zone ale ţării ar fi determinat, spun specialiştii, de faptul această zonă s-ar fi aflat mai mult timp sub colonizarea romană, de unde şi înrădăcinarea perfectului perfect în vorbirea curenă a localnicilor. Un studiu din 2002 publicat de Universitatea din Bucureşti menţionează că “utilizarea perfectului simplu în limbajul oral este limitată regional şi mulţi vorbitori din celelalte regiuni nu îl folosesc deloc sau îl folosesc foarte rar, cu intenţie ironică sau glumeaţă. Limba literară preferă, în aceste cazuri perfectul compus”.
    Muzeograful Aurelia Grosu de la Muzeul Judeţean Olt este de părere că aspectul folosirii perfectului simplu de către locuitorii spaţiului Olteniei ar ţine mai degrabă de domeniul regionalismelor.
    “Folosirea perfectului simplu în exces este o situaţie specifică acestei zone a Olteniei, aşa cum şi moldovenii sau ardelenii vorbesc într-un anume fel. Situaţia ţine şi de regionalisme, care s-au propagat de la o generaţie, la alta, deci, părerea mea, nu cred că există un substrat istoric sau ştiinţific pentru această situaţie. Până una-alta, perfectul simplu este un timp verbal corect gramatical, nu este ceva incorect sau greşit”, mai spune Aurelia Grosu.
    Până una-alta, pe seama folosirii de către olteni a perfectului simplu circulă şi o glumă: “Întrebare: de ce vorbesc oltenii cu perfectul simplu? Răspuns: Fiindcă sunt simpli şi perfecţi”.


  10. #200
    Data înscrierii
    13.05.2007
    Locație
    dairyland
    Posturi
    4.394
    Putere Rep
    35

    Implicit

    nț. ie pentru că la olteni totul e acilea, colea. chiar dacă s-ăntâmplă acu o săptămână, el tocmai ce fusei. așa-i și cu distanțele. îl întrebi p-un olten departe-i satul vecin? și el zice nu bre, ia coleșa piste deal. și după ce ai trecut șapte dealuri el tot coleșa, piste deal...
    plecat de-acasă.

Pagina 20 din 20 PrimulPrimul ... 10181920

Subiecte similare

  1. putina matematica
    De în forumul Discutii despre Cultura si Literatura /Cultural & Literature
    Răspunsuri: 360
    Ultimul post: 03.11.2012, 17:30
  2. Putina muzica
    De ramos în forumul Divertisment – jocuri, bancuri, muzica, poze postate de forumisti, etc.
    Răspunsuri: 74
    Ultimul post: 28.08.2012, 07:50
  3. Putina Comedie
    De în forumul Discutii Generale-de toate pentru toti, diverse
    Răspunsuri: 9
    Ultimul post: 20.06.2009, 21:45
  4. putina gramatica
    De în forumul Discutii despre Cultura si Literatura /Cultural & Literature
    Răspunsuri: 392
    Ultimul post: 15.06.2008, 11:24
  5. Putina istorie
    De în forumul Discutii Generale-de toate pentru toti, diverse
    Răspunsuri: 7
    Ultimul post: 30.05.2007, 00:07

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •