PDA

Arată versiune întreagă : Ganduri si iubire



calin
16.04.2010, 07:46
Gandurile, cu ce culoare or fi avand ele, ne inunda existenta. Ele o nasc, o ineaca, o salveaza, o hartuiesc dupa bunul lor hatar! S-au instalat cu drept justificat de proprietate in fiinta noastra. Cu aratatorul permanent ferm , ele ne definesc propria realitate. Astfel, noi dorim atunci cand nu trebuie sa dorim, facem cand nu trebuie sa facem, vorbim atunci cand tacerea ar trebui sa fie prietenul nostru incontestabil.
Mintea este supusa acestei tornade si ia drumul spre niciunde.
Si totusi cautam starea de bine. Ne e sete de ea, o imploram, ii cerem cu disperare sa ne imbratiseze iar UNIVERSUL, cu puterea creatoare si simtul umorului foarte bine dezvoltate ne mai arunca cate un miez de piscot glazurat cu zile mieroase. Atunci radem, ne desfatam, ne place sa credem ca suntem atotputernici !
Dar ele, gandurile doamne, ies din templul nedefinirii si spulbera tot, domina tot, nasc experiente. E ceata iar!
Si totul se intampla datorita uitarii. Uitam sa udam cea mai pura floare ce traieste neglijata in sufletul nostru : DRAGOSTEA! Hai sa o invocam, hai sa o respiram, sa o facem stapana vrerii noastre! Ea isi va revarsa nimbul fericirii peste pasii nostri, peste privirile noastre, se va cuibari cu devotament in causul sufletului si va face ca soarele omeniei regasite sa ne calauzeasca.
Astfel ele, gandurile, se vor imbraca in straie de sarbatoare si vor schimba in adevar minciuna de pana acum!
Ma grabesc sa inchid ''umbrela de teama''. Pe aleea sufletului meu ploua cu iubire. Intind bratele, le clatesc cu piosenie in UNIVERS si le indrept catre voi, OAMENI!!