PDA

Arată versiune īntreagă : putina gramatica [2]



sorin
15.06.2008, 11:26
continuare de aici (http://forum.romanian-portal.com/showthread.php?t=6079)

angeline
16.06.2008, 08:59
recunosc faptul ca intotdeauna am avut probleme cu virgulele puse unde trebuie.

Aha, si eu recunosc ca ma bat cu virgulele uneori.
Este clar, mi-au spus-o si altii...ori eu nu le iubesc pe ele ori ele pe mine. Uneori pun prea multe, alteori prea putine, acceptand varianta prin eliminare.
Asa si cu linioarele alea, la care i se spune ba linioara de unire, ba linioara de despartire. Mie imi place cum suna unire</span>, mai degraba decat despartire dar banuiesc ca nu-i dupa auz sau ce simnt ca imi place

Multumesc, Angeline, de aprecieri! Dar se pare ca desi stiu, da, unele lucruri, ceea ce stiu, nu e perfect...
Ah ! ca ma fac cu tine suflet ?!
Odata, Candva, Undeva pe intinderea Pamantului, un Artist cu-adevarat inteligent spunea,
"Nu va temeti de perfectiune. N-o s-o atingeti niciodata!" si pe de-asupra avea si un nume predestinat ca si salvator, si m-a salvat de la zbenguiala mea impatimita de dorinta sa fiu in tot si toate perfecta. Salvador Dali</span>. El a spus-o. Cand am dat peste scrierea incurajatoare, credeam ca doar mie mi-a spus-o. Mult mai tarziu, am descoperit ca de fapt, este la plural si ca mai iubea si pe altii.


sa recapitulam...verbul"a sti"
Eu as sti; tu ai sti; el/ea ar
sti; noi am sti...Si sa stii...tocmai ca sa inteleaga toata lumea(si cei care au mai uitat
anumite notiuni, ca mine), cand se spune ceva de genul
&lt;&lt;utilizarea in perfectul compus,ca auxiliar, e corect cu un
singur "i" ...&gt;&gt; ma gandesc ca ar fi bine sa se dea un exemplu in
paranteza, si uite-asa ne mai improspatam memoria.
Tu ce vrei sa spui acum suflet ?!
Tu nu mai esti sigura pe ce stii sau nu stii, numai pentru faptul ca nu stii cine mai stie regulili de gramatica si cine nu ?! presupui ca asa c um ai uitat tu, se prea poate sa fi uitatsi noi iar acum vrei sa ne testezi de stiinta stiutului si a nestuitului, cine-s stiutorii si cine-s nestiutorii ?

Sunt unii care stiu ce stiu, stiu ce stii tu si inca mult peste stiinta ta si a mea la un loc

16.06.2008, 17:18
Doamne, Angeline, eu am vrut sa spun doar ca...dar ai explicat tu ce am vrut sa spun. :)Aproape ca m-ai convins si pe mine.;)
Sa fii iubita! Si sa stii sa apreciezi iubirea, asta iti doresc! A sti sa apreciezi ce ai inseamna a trai cum trebuie!
PS: Stii care e culmea? Am reusit si ti-am boldit numele. Si am scris inclinat (ca albastru nu mi-am permis;) ) verbele "a fi", "a sti", "a trai".
Si totusi, cand postez, nu se pot vedea ingrosarile sau inclinarile cuvintelor. Ce sa fie, ce sa fie? Stii ce propun, sa ma crezi pe cuvant si sa-ti citesti numele ca si cum ar fi boldit, da? :)

20.06.2008, 13:45
Uitati un exemplu de greseala pe care am facut-o eu, cred, pe un topic, nu conteaza care anume:), cu expresia "ati ajuta".
In contextul urmator: "Daca s-ar putea, ati ajuta la stransul cireselor, nu-i asa?", eu cred ca "ati" se scrie legat,caci face parte din formarea verbului la timpul respectiv(dar nu-mi amintesc cum se numeste timpul verbului care presupune formularea:eu as.., tu ai.., el/ea ar..,voi ati.., noi am.., ei/ele ar..).
Insa, in situatia aceasta: "Ce ai fi dispus sa faci pentru a-ti ajuta familia la cules de cirese?", consider ca "a-ti ajuta" e compus din verbul "a ajuta" si pronumele(iar nu mai stiu denumirea acestui pronume, din pacate, spre rusinea mea!!)"ti", adica precizeaza ca familia "ta" are nevoie de ajutor.
Daca gresesc corectati-ma,iar daca stiti,reamintiti-mi denumirile acelea, va rog frumos! :)

20.06.2008, 16:06
suflet-solar, asa e cum zici. Si bine-ai facut ca ai readus in discutie problema lui "ati" si "a-ti", pentru ca greseala respectiva se intalneste frecvent. Ai intrebat despre timpul verbului (eu as, tu ai, el ar...). Nu, nu este vorba de un timp, ci de un mod, si anume modul optativ. In ceea ce priveste a doua intrebare, acel " -ti" este pronumele personal, persoana a doua, forma neaccentuata.

20.06.2008, 17:00
Multumesc, Kirk! :) Si sincer, ar trebui sa mai pun mana pe o gramatica a limbii romane, ca uite, chiar imi pare rau ca am uitat unele notiuni, desi de scris, ma straduiesc sa scriu corect, si de aceea, nu m-as supara ori de cate ori as fi corectata pentru vreo greseala. :)

angeline
13.07.2008, 13:00
he, he ...acum eu sunt convinsa ca americanii nu vor retrage diplomele de inalte studii de la romanii de peste balta pentru ca nu mai stiu romaneste dar macar decide strainght si scrie acelasi verb de doua ori in acelasi fel, atunci cand verbul este la acelasi timp si persoana


Am vrut doar sa iti atrag atentia sa fi autentic si sa fii tu insuti
sorry! am vrut doar sa iti atrag atentia ca mai era o fata cu ma multe diplome, nu sunteti cumva gemene ?
iata marea intrebare: a fi sau a nu fi ?.

fifi
13.07.2008, 15:40
doamne, angeline, tie de gramatica iti arde acum, sa mai pui si tu paie pe foc, mai iarta si tu, esperto, ca poate s-a aprins prea taredupa toata spalarea in public a rufelor murdare si apoi a mai trebuit sa-mi raspunda si mie, doamne, cat timp pierdut, cata energie, cred ca e epuizata micutza, plange in baie facuta ghemotocca` nici un plan nu i-a iesit cum a vrut ea, nici una dintre sustinatoare nu-i acolo s-o consoleze, si sorin asta n-avu de lucru decat sa-nchida mandrete de topic bun, cu :D raci:)si sa intrerupa telenovela de ultima ora a forumului, ca de pink areli ne cam saturasem toti. smileys/smiley80.gif

straightheart
17.07.2008, 10:48
he, he ...acum eu sunt convinsa ca americanii nu vor retrage diplomele de inalte studii de la romanii de peste balta pentru ca nu mai stiu romaneste dar macar decide strainght si scrie acelasi verb de doua ori in acelasi fel, atunci cand verbul este la acelasi timp si persoana


straightheart]Am vrut doar sa iti atrag atentia sa fi autentic si sa fii tu insuti

Asa. Si ?? Maaaaare tragedie. Omul se mai si grabeste cand scrie, angelinae ...si in plus, eu nu am avantajul tau &amp; al vostru sa ma intorc imediat la text ca sa corectez posibilele greseli facute in graba caci am sub 100 postari. .... iar despre ce studii am si unde, este EXACT treaba mea.


In rest, toate bune si tie

angeline
17.07.2008, 10:58
ai dreptate nu e tragedie pentru ca uneori ele sunt facute pur teoretic, alteori omul studiaza un domeniu si lucreaza in cu totul altul si nici nu are cum sa fie multilateral dezvoltat in toate stiintele dar nu te necaji ca abia ai aterizat pe forumel, si mai ai vreme sa faci postari cate iti doreste inimioara, de-acum inainte

Numai de bine la toti care ma iubesc

fifi
25.10.2008, 13:18
CONFÓRT s.n. Totalitatea condiţiilor materiale care asigură o existenţă civilizată, plăcută, comodă şi igienică. – Din fr. confort.

e greşit comfort , am văzut că s-a făcut pe forum această greşeală şi mărturisesc, şi eu am avut de a face cu scrierea, pronunţarea corectă a acestui cuvānt pānă tārziu.

kirk
27.10.2008, 00:54
fifi, de ce "breaz" face pluralul "breji" - cu "j", iar "chinez"... "chinezi" - cu "z"?

fifi
30.10.2008, 18:45
habar nu am kirk, poate din aceeaşi cauză pentru care e corect „viteaz-viteji” , „treaz- treji” dar şi „albanez- albanezi”, „libanez- libanezi”, o fi ceva, vreo regulă/ excepţie cu naţionalităţile şi eu nu ştiu sau nu-mi mai aduc aminte, dar ştiu că e corect, de luat īn seamă şi ai dreptate.

Rebela
31.10.2008, 22:24
de ce "breaz" face pluralul "breji" - cu "j", iar "chinez"... "chinezi" - cu "z"?

din cauza diftongului "ea"

kirk
04.11.2008, 11:15
Se pare ca asa e, pentru ca si celelalte cuvinte care folosesc "j" pentru plural au diftongul "ea": viteaz, treaz ...

lara_iulia
04.11.2008, 13:11
Dar pentru,
sg. obraz - pl. obraji
sg. praz - pl. praji

fifi
04.11.2008, 19:54
eu n-am comentat postarea rebelei pt că am fost de acord cu ea, dar te găsişi tu lara_iulia cu acele 2 exemple să mă zăpăceşti de tot. Deci nici diftongii nu fac acea regulă?

lara_iulia
05.11.2008, 02:00
Se pare ca acele cuvinte care se termina la singular cu litera "z" la forma de plural masculin se schimba in "j" cu conditia sa fie imediat urmata de litera "i".

sg. breaz ,pl.masc. breji , pl.fem. breze

kirk
05.11.2008, 22:09
... pai si "chinez" este urmat la plural imediat de litera "i".

lara_iulia
06.11.2008, 00:10
... pai si "chinez" este urmat la plural imediat de litera "i".

Ca si fifi, am considerat exceptie nationalitatile.

kirk
09.11.2008, 22:03
Stiu ca nu mai are nimeni treaba cu fiul lui Cronos. Totusi, asa ca chestie, ce ziceti: cuvantul "Zeus" este monosilab, sau disilab? Cu alte cuvinte, grupul "eu" este aici diftong, sau se pronunta in hiat?
Aceeasi intrebare pentru grupul "ea" in cazul numelui propriu "Enea" (diftong, sau pronuntare in hiat).

fifi
13.11.2008, 18:28
kirk, īncepi să devii glumeţ cu astfel de probleme de gramatică, deja mi se īnvārte nuca-n cap, cu alte cuvinte sunt cu totul străină de subiectul propus mai sus :)

Totuşi, dacă tot am intrat aici să vă spun ceva hazliu: azi am stat 5 minute să mă gāndesc cum se traduce "forecast", ştiam exact ce īnseamnă dar nu puteam sub nici o formă să-mi aduc aminte cuvāntul de atātea ori auzit, de atātea ori spus īn viaţa mea īn Ro, „prognoză”.

Īmi venea să rād de una singură dar şi să plāng şi atunci mi-am amintit cum după 3 ani de stat īn Canada īntr-o discuţie cu cineva am auzit rostindu-se cuvāntul „eugenie” mi-a sunat atāt de ciudat acel cuvānt şi mi-am dat seama că era prima dată cānd īl auzeam şi īl rosteam. Am īntrerupt partenerul de discuţie şi am īnceput să spun: eugenie, eugenie, eugenie...., pe toate tonalităţile si intonaţiile de nu-mi mai venea să mă mai opresc.

deci pānă la urmă acest topic nu reprezintă numai "căcării" şi chiar forumul īn sine, īmi sunt mie şi altora foarte utile. :)

kirk
13.11.2008, 23:29
fifi, si eu am avut probleme cu gasirea echivalentului romanesc pentru "forecast". Intelegeam sensul, dar nu stiam cum sa-i zic in romaneste. Asta ca mi-era lene sa ma duc la dictionar, ca as fi gasit "prognoza", cu siguranta. Am mai avut (si am inca) probleme cu gasirea echiv. in engleza al lui "oare". Merge "really", dar nu in toate cazurile.
Sa presupunem ca intr-o propozitie ai avea de scris numele "Zeus". Ai ajuns la capatul randului si ti-a incaput doar "Ze". Ai pune linioara si ai scrie restul cuvantului (adica "us") pe randul urmator?
La fel, in cazul numelui latinesc "Enea", personajul central al "Eneidei" lui Vergiliu. Daca ai ajuns la capatul randului cu "Ene", ai pune linioara si ai scrie pe "a" pe randul urmator?
Cu alte cuvinte, mai pe scurt intrebarea ar fi: Din cate silabe se compun cuvintele respective?

Suflet_solar
13.11.2008, 23:42
Kirk, interesanta "problema de gramatica", i-as spune. Si, stiu ca ai intrebat-o pe Fifi, nu sustin ca ma pricep, habar nu mai am de gramatica, in sensul de teorie, dar tot mi-as da cu parerea .

Eu, dupa ureche asa, as fi pus linioara si la Ze-us si la Ene-a, desi in al doilea caz, am intalnit cred nume de familie Enea, care se citea cu accent pe primul "e"(sau asa mi s-a cerut), incat n-as mai fi putut desparte in silabe.

Dar, as fi pus, zic, insa dupa ce ridici tu problema aici, cred ca cel mai corect ar fi s-o iau de la capat si sa scriu cuvantul intreg. Asa, voi fi sigura ca nu gresesc. :)

kirk
13.11.2008, 23:57
Suflet_solar, dupa ureche si eu as fi zis ca tine, adica Zeus are doua silabe, iar Enea trei. Totusi, discutand cu un prof. de romana, am inteles ca "Zeus" are o singura silaba, deci nu se poate desparti Ze-us. Cam ciudat. De asta as fi vrut si alte pareri. Enea are intr-adevar trei silabe: E-ne-a.

Suflet_solar
14.11.2008, 00:05
Vezi Kirk, asa invatam, cat traim.
Si daca a zis profesorul de romana ca Zeus are o singura silaba, o sa incerc sa tin minte sa nu-l despart, desi, sincer, in capul meu tot 2 silabe se aud, cand pronunt numele asta . :-$

kirk
18.11.2008, 00:47
Suflet_solar, inteleg ca iti plac problemele. Cum zici: Iupiter, sau Jupiter? Inainte de a te uita in dictionare, incearca un raspuns propriu.

Suflet_solar
18.11.2008, 19:02
Eu am scris si citit intotdeauna Jupiter, si nu Iupiter, cel putin pana in acest moment. Si nu m-am dus la dictionare(cel putin , nu inca). :)
Cat despre faptul ca "imi plac problemele", n-as putea afirma ca ai dreptate. ;) Dar ce sa fac si eu, daca se ivesc, incerc sa le rezolv. Ca mai bine ca mai putin bine,dar eu ma straduiesc.Si stradania conteaza,asa-i?

biliboaca
05.12.2008, 11:59
de ce Enea nu ar avea 2 silabe Kirk?
adica depinde cum pun accentul. daca e nume de fata imi da si mie 3 da daca e un nene de il cheama Enea imi rezulta numai doua. nu are cum zici tu asa-i?



Suflet_solar, dupa ureche si eu as fi zis ca tine, adica Zeus are doua silabe, iar Enea trei. Totusi, discutand cu un prof. de romana, am inteles ca "Zeus" are o singura silaba, deci nu se poate desparti Ze-us. Cam ciudat. De asta as fi vrut si alte pareri. Enea are intr-adevar trei silabe: E-ne-a.

kirk
06.12.2008, 13:00
daca e nume de fata imi da si mie 3 da daca e un nene ...
biliboaca, numele Enea eu l-am intalnit numai ca nume de familie, deci nici de fata, nici de baiat. Dar s-ar putea sa fie si sa nu stiu eu. Si mai mult l-am auzit pronuntat din doua, decat din trei silabe. Insa personajul legendar, despre care era vorba mai sus cred ca trebuie pronuntat din trei.
Gramatica romana e frumoasa, dar si complicata. Mie imi pare mai complicata decat cea engleza; tu cum o vezi? Uite, de exemplu, noi folosim patru forme pentru unele adjective - frumos, frumoasa, frumosi, frumoase, in timp ce ei folosesc un singur termen pentru toate. Noi mai avem si o gramada de terminatii si forme diferite la conjugarea verbelor. In schimb, mi se pare vocabularul lor mai bogat.

Suflet_solar
06.12.2008, 14:48
Kirk, poate dilema mea ti se va parea banala, dar eu m-am contrazis cu cineva de curand pe tema aceasta, si mi-ar ajuta o parere in plus.
Eu pluralul de la fier de calcat il gasesc fiare de calcat. Persoana respectiva a sustinut ca-i fieruri de calcat. Mie imi suna tare anapoda a doua varianta, dar nu mai sunt sigura ca eu as avea dreptate, de cand cu contrazicerea respectiva :)

kirk
06.12.2008, 22:11
suflet_solar, cred ca trebuie zis fiare, si nu fieruri. E doar o parere, ca nu am cum sa stiu precis. Dar,dupa cum suna ...

lordul
07.12.2008, 11:39
fifi, si eu am avut probleme cu gasirea echivalentului romanesc pentru "forecast". Intelegeam sensul, dar nu stiam cum sa-i zic in romaneste. Asta ca mi-era lene sa ma duc la dictionar, ca as fi gasit "prognoza", cu siguranta. Am mai avut (si am inca) probleme cu gasirea echiv. in engleza al lui "oare". Merge "really", dar nu in toate cazurile.
Sa presupunem ca intr-o propozitie ai avea de scris numele "Zeus". Ai ajuns la capatul randului si ti-a incaput doar "Ze". Ai pune linioara si ai scrie restul cuvantului (adica "us") pe randul urmator?
La fel, in cazul numelui latinesc "Enea", personajul central al "Eneidei" lui Vergiliu. Daca ai ajuns la capatul randului cu "Ene", ai pune linioara si ai scrie pe "a" pe randul urmator?
Cu alte cuvinte, mai pe scurt intrebarea ar fi: Din cate silabe se compun cuvintele respective?

Sint NUME .
numele proprii nu se despart niciodata.
cuvintele , da .

kirk
07.12.2008, 14:37
lordul, interesanta observatia. Eu nu mai tin minte regula asta. Chiar esti sigur ca numele proprii nu se despart?

kirk
07.12.2008, 19:43
Numele romanesti de persoane se redau asa cum sunt scrise de purtatorii lor. Astfel,
G.Topirceanu (cu ī din i), dar Constantin Brancusi (cu ā din a).

biliboaca
08.12.2008, 05:24
Kirk,

Daca plec de la premiza ca silaba este alcătuită din unul sau mai multe sunete, care se pronunţă printr-un singur efort expirator – Ze-us nu imi da sub nici o forma o singura silaba deci este hiat si nu diftong.
E-nea - nume de barbat exista (e cum ai zice Flo-rea) - ex: Enea Hodos - si .. orice as face tot 2 silabe imi da, la fel ca si E-nea - protagonistul nostru din Eneida - eu nu imi dau seama cum pot iesi 3 silabe.
E-nea - nume de familie – tot 2 silabe imi da
E-né-a – nume de fata (daca ar avea accent pe e (2) ca un nume frantuzesc sa zicem si s-ar pronunta ceva de genul Eneea) e singura situatie in care imi poate da 3 silabe.

Ce m-ar interesa pe mine sa stiu, este rationamentul caruia se supun Zeus monosilabic si Enea (din Eneida) - 3 silabe sau de ce ar constitui niste exceptii (ca daca e precum spui imi suna a exceptii de la regula) de la ceea ce stiu eu ca insemna silabisirea. sau or fi reguli de provenienta a acestor nume care se supun altei gramatici caz in care ar trebui undeva in gramatica noastra sa fie mentionat ca astfel de cuvinte nu respecta regula.

PS - din ce imi amintesc eu de la scoala Lordul are dreptate- ca numele proprii nu se despart in scris pentru a-si pastra unicitatea. daca ai ajuns cu el la capatul randului treci cu tot cuvantul pe randul urmator. (nu inseamna ca trebuie sa fie monosilabice ci doar ca este contraindicat sa desparti numele propriu intr-un text)



biliboaca, numele Enea eu l-am intalnit numai ca nume de familie, deci nici de fata, nici de baiat. Dar s-ar putea sa fie si sa nu stiu eu. Si mai mult l-am auzit pronuntat din doua, decat din trei silabe. Insa personajul legendar, despre care era vorba mai sus cred ca trebuie pronuntat din trei.
Gramatica romana e frumoasa, dar si complicata. Mie imi pare mai complicata decat cea engleza; tu cum o vezi? Uite, de exemplu, noi folosim patru forme pentru unele adjective - frumos, frumoasa, frumosi, frumoase, in timp ce ei folosesc un singur termen pentru toate. Noi mai avem si o gramada de terminatii si forme diferite la conjugarea verbelor. In schimb, mi se pare vocabularul lor mai bogat.

kirk
09.12.2008, 18:53
Am o dilema in legatura cu formarea cazului genetiv pentru unele nume de orase. Poate cineva stie sa explice. Cand numele unui oras este format dintr-un singur cuvant, nu am nicio problema sa zic, de exemplu, "imprejurimile Bacaului" sau "imprejurimile Buzaului". Dar nu prea stiu cum sa zic in cazul numelor compuse. "Imprejurimile Albei Iulia"? "Imprejurimile Baii Mari"? sau "...Satului Mare"? Parca nu suna bine. Stiu ca cel mai simplu ar fi sa zic: " ... orasului Alba Iulia" etc, dar m-ar interesa sa stiu daca si formele aratate mai sus sunt corecte. Si inca ceva, tot ref. la cazul genetiv: Cum este corect: "...Bucurestiului", sau "...Bucurestilor"?

P.s. biliboaca, nu stiu ce sa mai zic despre silabele alea, dar despre un lucru sunt aproape sigur (99,9%): numele eroului lui Vergiliu trebuie pronuntat din trei. Imi amintesc perfect ca asa ne-a fost prezentat la orele de latina. Si nu inteleg de ce ti se pare tie incomod sa il pronunti asa; este exact pronuntia la care te referi tu cand il consideri nume de fata (nu de baiat).

Suflet_solar
09.12.2008, 20:50
Am o dilema in legatura cu formarea cazului genetiv pentru unele nume de orase. Poate cineva stie sa explice. Cand numele unui oras este format dintr-un singur cuvant, nu am nicio problema sa zic, de exemplu, "imprejurimile Bacaului" sau "imprejurimile Buzaului". Dar nu prea stiu cum sa zic in cazul numelor compuse. "Imprejurimile Albei Iulia"? "Imprejurimile Baii Mari"? sau "...Satului Mare"? Parca nu suna bine. Stiu ca cel mai simplu ar fi sa zic: " ... orasului Alba Iulia" etc, dar m-ar interesa sa stiu daca si formele aratate mai sus sunt corecte. Si inca ceva, tot ref. la cazul genetiv: Cum este corect: "...Bucurestiului", sau "...Bucurestilor"?


Kirk, in putina literatura romana pe care am citit-o eu ( cu siguranta putina, la cat de mult s-a scris), nu-mi amintesc sa fi intalnit gerunziu la numele proprii formate din doua cuvinte! Am intalnit cred, asa: "orasului cutare..." Se prea poate sa ni se fi predat si forma gerunziului pt. nume proprii si atunci sunt curioasa sa mi-o reamintesc si eu! :-$
Cat despre Bucuresti sunt absolut sigura ca am intalnit ambele forme, literar vorbind, adica nu in ziare doar: "Bucurestiului" si "Bucurestilor" . :)

biliboaca
10.12.2008, 06:11
pai atunci mi-e clar cu numele eroului lui Virgiliu daca-l pronunt ca un nume de fata si nu ma gandesc ca e totusi un domn... ma descurc oricum. (nu cunosc latina si am discutat din punct de vedere al gramaticii noastre). in latina o fi alta treaba cu numele astea.
:)



P.s. biliboaca, nu stiu ce sa mai zic despre silabele alea, dar despre un lucru sunt aproape sigur (99,9%): numele eroului lui Vergiliu trebuie pronuntat din trei. Imi amintesc perfect ca asa ne-a fost prezentat la orele de latina. Si nu inteleg de ce ti se pare tie incomod sa il pronunti asa; este exact pronuntia la care te referi tu cand il consideri nume de fata (nu de baiat).

lara_iulia
13.12.2008, 07:13
lordul, interesanta observatia. Eu nu mai tin minte regula asta. Chiar esti sigur ca numele proprii nu se despart?

Intr-adevar, asa stiu si eu ca numele proprii nu se despart. Ele se scriu intotdeauna impreuna.

kirk
14.12.2008, 23:02
Se pune semnul exclamarii dupa propozitiile imperative (chiar daca sunt eliptice de predicat):

La Bulivar, birjar!

Suflet_solar
19.12.2008, 23:21
nu-mi amintesc sa fi intalnit gerunziu la numele proprii formate din doua cuvinte! Am intalnit cred, asa: "orasului cutare..." Se prea poate sa ni se fi predat si forma gerunziului pt. nume proprii si atunci sunt curioasa sa mi-o reamintesc si eu! :-$


Desigur ca in randurile de mai sus, cand am zis "gerunziu"...ma refeream la cazul genitiv al substantivelor! Dar probabil, am scris dormind, sau visand la cine stie ce...:-? Glumesc acum. Gerunziu este un mod al verbelor: dormind, visand, scriind etc. si n-are nici-o treaba cu substantivele.
Of, si cred ca aveam peste 8 la gramatica. Sa stie ea biata mea profa de romana din generala(tare de treaba) ce pocesc gramatica acum(ma refer la teorie, da' poate si la practica mai clachez)...cine stie ce nota mi-ar mai da.:-$

PS: Sa nu credeti ca-s asa desteapta ca mi-am dat singura seama de greseala. Nuuu, am fost atentionata(cu mare discretie) pe privat de o persoana care stie mai multa gramatica decat mine si careia ii multumesc frumos! :)

AndaF
21.12.2008, 21:01
intrebare - cum se scrie corect Dumnezeul - dar la plural? cand vorbesti despre mai multi Dumne-zei? (nu ma refer la limbaj inadecvat ;)

kirk
21.12.2008, 21:17
Anda, din cate stiu eu exista un singur dumnezeu adevarat si de aceea se scrie cu d mare (D). Dar exista si pluralul "dumnezei", cu d mic, evident. Chiar si in Biblie intalnim acest plural de multe ori. De exemplu, cand israelitii au avut momente de ratacire, si nu de putine ori s-a intamplat asta, gasim scris ca "s-au dus dupa dumnezei straini" sau dupa "dumnezeii neamurilor" cu care erau invecinati. Se foloseste litera mica, fiindca se crede ca aceia sunt dumnezei inexistenti, sau dumnezei falsi.
Deci, nu scriem dumne-zei, ci dumnezei (fara liniuta de despartire).

browneyes
22.12.2008, 04:33
din pacate au facut varza u;timele reguli de gramatica....daca cititi o carte de clasa a V a o sa va ingroziti ce tampenii agramatice sunt in ea.....au venit tot felul de capete luminate si au dat limba romana peste cap.....e jale....si asta din pricina "geniilor bucurestene" care vorbesc de ti se netezeste creieru'
unde e nenea Pruteanu bietul....?

kirk
22.12.2008, 13:40
sunnydana, ma bucur ca ai vizitat topicul si ca iti pasa de ceea ce se intampla cu dulcele grai romanesc. Topicul asta a fost destul de util pana acum, zic eu. Au fost si perioade mai bune, cand postau si lara_iulia si fifi. Nu stiu de ce nu mai scriu de o bucata de vreme. S-a atras atentia asupra unor reguli, pe care unii, plecati demult din tara, le-au mai uitat. De exemplu, ca "iti" se scrie intr-un cuvant (iti doresc sanatate) si nu despartit (i-ti), ca "zi" - imperativul pers. 2-a sing. al verbului "a zice" - se scrie cu un i (zi ce-ai de zis!) si nu cu doi de i (zii) si multe altele.
Mai hai pe aici, poate chiar cu sugestii!

AndaF
22.12.2008, 21:17
Multam' Kirk :)

browneyes
23.12.2008, 05:07
sunnydana, ma bucur ca ai vizitat topicul si ca iti pasa de ceea ce se intampla cu dulcele grai romanesc. Topicul asta a fost destul de util pana acum, zic eu.Mai hai pe aici, poate chiar cu sugestii!
kirk , meris mult, eu am predat doar doi ani din pacate si asta mi-e meseria,,.daca ma intorc la tineretea uitata. acum ma ingrozesc de ce aud pe langa mine. La fitzele din Bucuresti...e ca-n Caragiale.....
aud adesea si ma ingrozesc.... apelative de genul...mai nene..... sau dezacorduri gramaticale de mor....
plus ca eu sunt asa de zgripturoaica in domeniu....incat(defect profesional) nu accept nici pe sotul meu sa vorbeasca romaneste din cauza dezacordurilor subiect-predicat...sau a verbelor si constructiilor verbale cu auxiliarele -a fi- si -a avea- deci vorbim engleza in casa....din cauza mea....:-$ . Drept urmare, am invatat eu limba lui .
Am gasit subiectul din intamplare si ma bucur sa fiu aici cu voi:)
Ca sa parafrazez o colega: ma simt ca-n facultate.:broken:...dar :P

AndaF
24.12.2008, 12:02
Dana - sa stii ca si eram de conceptia ta, pana au inceput amicii romani sa ma traga de maneca - sotul meu - care e american - stie sa vorbeasca romana - asa, cu accent puternic, mai cu dezacorduri - si ziidca am inceput amandoi sa insistam pe langa copii - repeta si ei...da, si la noi in casa enleza e de baza, insa am inceput sa adaug romana si spaniola :)

opium-female
26.12.2008, 11:01
Spaniola de ce?Sunt doar curioasa.Si eu ma gandeam ca daca vre-odata o sa vina momentul de a avea un copil cu actuala mea pereche o sa-l pun sa invete romaneste in afara de spaniola,si engleza bine-nteles.Eu vorbesc engleza foarte des chiar si aici ,sunt nevoita la munca sa aplic ceea ce am invatat de-a lungul a 14 ani aproape si oricum ma bucur ca am ocazia ca macar telefonic practic si nu uit...

divo
26.12.2008, 12:03
Spaniola de ce?Sunt doar curioasa.Si eu ma gandeam ca daca vre-odata o sa vina momentul de a avea un copil cu actuala mea pereche o sa-l pun sa invete romaneste in afara de spaniola,si engleza bine-nteles.Eu vorbesc engleza foarte des chiar si aici ,sunt nevoita la munca sa aplic ceea ce am invatat de-a lungul a 14 ani aproape si oricum ma bucur ca am ocazia ca macar telefonic practic si nu uit...
Pana iti raspunde Anda,o sa incerc eu sa te lamuresc!Spaniola este a 2-a limba vorbita in California,asta dupa cea engleza! Bilingual in California inseamna sa cunosti engleza si spaniola! :)

AndaF
26.12.2008, 14:09
Multumesc Divo - da Opium - acelasi lucru l-as fii raspuns si eu :)

lordul
28.12.2008, 10:33
S-a atras atentia asupra unor reguli, pe care unii, plecati demult din tara, le-au mai uitat.

... ori poate ca nu le-au invatat niciodata


sunnydana, ma bucur ca ai vizitat topicul si ca iti pasa de ceea ce se intampla cu dulcele grai romanesc. Topicul asta a fost destul

este de-a dreptul grotesc sa citesti presa romana de pe internet .
Asa zisii jurnalisti de azi , care folosesc in scris , expresii precum "nasol" si "ofticat" abunda in cotidianele romanesti online !!!! Cine i-a angajat pe acesti "jurnalisti" ?
Asta este "valoarea" scolii romanesti de azi ?
Pe urma , mi-au mai atras atentia doua expresii care nu existau pe timpul cind locuiam in Romania , si anume " baiat de baiat " si " baiat de cartier " !!!
Din contextul articolului , am incercat sa descifrez ce anume poate insemna aceasta , si am dedus ca ar putea fi sinonim cu " smecher " ( l-am intilnit scris si ca "jmecher" pe o alta pagina de ziar !!!!!!!!!! )
Asta e generatia de miine , imaginati-va doar cum vor vorbi copiii acestora 8-|


Poate gresesc , ori nu-mi amintesc bine , dar pe timpul cind am urmat eu scoala in Romania " NICI O " se putea scrie si "Nici-o" ( deci , cu liniuta ..) Ori , azi am intilnit scris "nicio" sau "niciun" intr-un singur cuvint !
Va intreb pe voi , care sinteti in contact zilnic cu limba romana , care este forma actuala , restrinsa si corecta ?
Nicio / nici-o
Niciun / nici-un

shogunelu
28.12.2008, 10:58
http://dexonline.ro/search.php?cuv=niciun

lordul
28.12.2008, 12:06
http://dexonline.ro/search.php?cuv=niciun

niciun figureaza ca adjectiv , insa "greseala de tipar " ! Deci, forma corecta de scriere ramine totusi "nici-un" .. Merci , Shogunelu

lebada
04.01.2009, 05:45
... este de-a dreptul grotesc sa citesti presa romana de pe internet. Asa zisii jurnalisti de azi, care folosesc in scris, expresii precum "nasol" si "ofticat" abunda in cotidianele romanesti online !!!! Cine i-a angajat pe acesti "jurnalisti"?

Orice popor are valorile lui materiale si spirituale. Informatia s-a extins, s-a stocat, s-a multiplicat. Iar la momentul acesta exista presa scrisa, presa vorbita si presa transmisa prin cel mai recent mod de comunicare, Internetul. Expresii ca nasol si ofticat, care din nefericire sunt folosite, sunt strict romanesti. Nasol vine din limba tiganeasca. Ce ma deranjeaza pe mine este altceva. Expresii de genul trend, targhet, feeling sau spre exemplu salon spa. Presa asta se scrie nu numai pentru o anumita categorie de oameni, adica cu un grad de cultura ridicat, ci si pentru badea Vasile de la Luncoiu de Jos sau de Sus care, numai daca sta cu dictionarul in mana sau dex online-ul poate afla ce inseamna.
Deranjant este si faptul ca multe dintre fraze sunt pe jumatate scrise in romaneste iar cealalta jumatate in alta limba. Pentru mine echivaleaza asta cu a ma invita cineva la o cina, si pe cand m-as simti mai bine sa ma pofteasca sa plec, pe motiv ca sunt obositi si vor sa doarma. Adica, lipsa de politete din partea gazdei.
S-au petrecut multe schimbari in gramatica limbii romane dupa 89, dar asta pesemne, numai si numai din dorinta de a fi ca inainte de comunism, care ne-a indoctrinat si scarbit destul.
Da. Īn presa asa se scrie acum: nicio si niciun, iar ī din ā, dar nu la cuvinte compuse ca neinduplecat sau neindeplinit. Si multe altele.
Pentru o limba romaneasca curata a luptat in Parlament avocatul limbii romane, Pruteanu. Fara neologisme si imprumuturi din afara.
Pentru asta i-am citit si ascultat intotdeauna cu placere, pe cei patru P, respectiv, Paleologu, Paler, Plesu, Patapievici.
Dar, nici televiziunea nu sta mai bine la acest capitol. E bine ca, inca, nu vorbim in limbaj informatician. Spre exemplu sa te intrebi: Oare avem vreun maus, ca ne-a ros porumbul din unitate?

fifi
21.02.2009, 17:24
Gloria, trece mult prea usor,
Zāmbeste soarelui, fifisor!


Niciodată nu se pune virgulă īntre subiect şi predicat!

sorin
21.02.2009, 21:22
te invit să-ţi iei cartonaşul īnapoi, nu ştii niciodată cānd īţi mai trebuie, eu l-am păstrat bine şi am ţinut seama de el
lipseste un "i"

fifi
21.02.2009, 21:31
parcă la negativ nu erau doi „i”.

tonita
22.02.2009, 10:02
Niciodată nu se pune virgulă īntre subiect şi predicat!
Corectez:
Gloria, Fifi, trece usor,
zāmbeste soarelui, puisor!

fifi
22.02.2009, 10:15
Eram sigură că ştii, voiam doar să punctez acea problemă.

hazel
22.02.2009, 11:34
parcă la negativ nu erau doi „i”.


Fifi, "sti" se scrie cu un singur i este cand ai de-a face cu conditional.

Daca ai sti cat de bine imi pare ca am gasit lista de jos cu care oricine se poate verifica atunci cand are indoieli! Daca nu as sti nici n-as povesti :) (Exemplul este si pe lista mai in josul tabelului)

In lista pe care am pus-o si pe care o recomand cu caldura ( nu e a mea, doamne fereste, e a unora mai destepti!) se vorbeste despre "vreo. vs vre-o ( incorect)" se vorbeste despre "merita vs. se merita ( incorect)" - o greseala f frecventa - si multe multe alte greseli frecvente in limba romana.

Pentru ca suntem la acest topic si ne mai largim si cunostintele, as vrea sa impartasesc despre o greseala pe care o fac multi. Chiar eu o faceam pana acum cativa ani cand am fost corectata tot pe un forum romanesc: este acordul intre subiect si predicat cand subiectul este majoritatea.

Gresit in prima instanta a lui "vin": Majoritatea forumistilor vin pe forum sa se destinda, dar unii vin (corect) sa se si informeze.
Corect: Majoritatea forumistilor vine pe forum sa se destinda, dar unii vin sa se si informeze.
(Subiectul in prima parte este "majoritatea" care este una )


De asemenea, sa imi pun si eu putina cenusa in cap. Stiu din copilarie ca inaintea lui "si" nu se pune virgula. Totusi, de multe ori "simt" ca trebuie virgula inaintea lui "si", ca sa despart anumite idei. Stiu ca gresesc si in general ma straduiesc sa reconstruiesc fraza ca sa repar aceasta greseala.


Acesta este si link-ul la tabelul cu greseli frecvente in lb. romana si varianta corecta:

http://fdonea.tripod.com/gres.htm (http://fdonea.tripod.com/gres.htm)

tonita
22.02.2009, 15:10
chestia cu "si" o am si eu. Excelent tabelul, hazel. Cartea de care ziceam ca o citesc in prezent are tabele asemanatoare, in germana. Plus umor. Foarte multi nemtii nu vorbesc asa "gramatic" ca noi. E drept ca n-au toti norocul sa o aiba pe pe fifi pe forumul preferat:-)
Ceea ce remarca autorul cartii este ca limba evolueaza, in ultimul timp chiar foarte repede, sub influentza anglicismelor si a terminologiei IT. Forme considerate in trecut gresite sunt acceptate in prezent sau circula paralel cu cele mai vechi. In strainatate contactul cu limbile materne e adesea redus...
Dar sincer sa fiu n-am citit topicul asta de la inceput si nu vreau sa repet ceva ce s-a mai discutat.

fifi
22.02.2009, 18:23
Eşti chiar bună hazel, am văzut eu mai demult, cānd mi-ai făcut observaţie cu topica frazei mele parcă, nu ştiu ce ai păzit pānă acum de nu ai trecut pe aici. Găsesc postarea ta foarte utilă şi sper la mai multe īn viitor.

Cazuri ca „majoritatea forumiştilor vine” īnşeală de multe ori vorbitorii care tind să dea verbului numărul substantivului dinaintea sa şi zic eu şi pentru ca forma corect㠄sun㔠oarecum forţat. Propun să mai găsim şi alte astfel de cazuri, o mică listă cu exemple de care să ştim să ne ferim.

Şmecheria cu schimbarea frazei ca să fugi de situaţii gramaticale de care nu eşti 100% sigur şi eu o practic uneori şi parcă a mai zis cineva pe forum, sorin?!

Eu mereu am spus că aş fi bucuroasă dacă mi s-ar spune mai des greşelile, nu numai că nu m-aş supăra ca alţii dar asta e o şansă să mă corectez şi īmbunătăţesc.

Tabelul pus de tine e bun, am pus şi eu unul mai demult dar nu era aşa compex ca al tău cred.

hazel
22.02.2009, 19:05
Toni, Fifi, ma bucur daca va e de folos tabelul.

Fifi - poate ca de la a fi stiai tu ca e un singur i la negativ. Asta e valabil numai la a fi.

sa fii acasa cand voi trece eu pe la tine, sa nu fii plecata.

Nu fi pufi!

Fii determinata!

Ma gandeam ca mai sunt cazuri unde acordul intre subiect si predicat functioneaza ca incazul cu majoritatea, cuvinte care definesc grupuri, multimi de substantive.

Un colectiv de tesatoare a intrat in greva.
Un grup de copii a fost la muzeu.
Un ansamblu de dansatori a luat locul unu.
etc


Despre Repercusiuni s-a vorbit aici? Se spune corect repercusiune nu repercursiune.

sad_rain
22.02.2009, 19:13
imi place cand va citesc si va descopar "constructive".

fifi, cei de pe forum nu se supara daca faci observatii; ai grija de tonul folosit atunci cand faci aceste observatii..ca daca incepi sa'l invoci pe Pruteanu atunci nu cade prea bine..

eu una am recunoscut intotdeauna ca nu sunt number one la gramatica..de aceea de cate ori am remarcat o greseala la cineva (ca de exempl cea cu "fi" si "fii" la tine fifi..) eu nu am vrut sa-ti fac observatie, pentru simplul motiv ca stiu ca eu nu sunt perfecta si nu-ti sunt nici prietena. Intre prieteni se mai permite o mica observatie..altfel, oricum ai spune tot ranesti pe celalalt..

anyway, doream sa spun hazel si fifi ca e draguta analiza care o faceti acum..este ajutatoare si nu face p enimeni sa se simta idiot.:)

tonita
23.02.2009, 06:44
Am intālnit īn ultima vreme ambele forme de scriere a unor cuvinte, ceea ce ma deruteaza. Nu stiu daca m-a lasat memoria sau daca s-a impamāntenit o noua forma care e considerata corecta. Exemplele:

Cum se scrie corect? fifi nu a vrut sa "jigneasca" sau Toni s-a simtit "jicnit"?!
Hazel a "completat" topicul cu un link util sau sad_rain a "complectat" topicul informatii utile?

angeline
23.02.2009, 07:46
nici pentru mine nu este o suparare sa invat...
consider forme corecte: jignit si completat

biliboaca
23.02.2009, 09:12
Poate ca sunt utile completarile si corecturile - eu nu contest, dar este foarte importanta maniera in care o facem cred! Daca o facem cu titlu generic este constructiv, daca directionam lectia catre un anumit forumist vadit - e deranjant dupa parerea mea.
De multe ori deranjeaza sa ne agatam de forma in detrimentul continutului! Greseli gramaticale si de ortografie facem toti si..e bine dupa parerea mea sa nu stam la vanatoare! Eventual, pentru bune intentii daca ceva ne irita privirea,..un PM gasesc ca e mai indicat. Sunt de acord cu Sad, ca o astfel de apostrofare trebuie facuta cu tact, ca si cum i-ai face-o unui prieten, si nu strigat in fata lumii. Altfel, la randul lui, impricinatul poate sa vaneze acelasi tip de greseli.

PS. si ca sa fiu on topic, de curand am suferit o strasnica rusine. Cineva mi-a atras atentia ca nu conjugam tocmai corect verbul "a fi" (si nu era o intamplare. am perpetuat cred, dintotdeauna aceeasi greseala).
Mereu am folosit gresit " a fi" - la imperativul negativ:

Adica foloseam constructia "nu fii..rau" (gresit), corect fiind, "nu fi rau"! - ba o mai si tineam pe-a mea ca am dreptate, cand am fost apostrofata..!

sorin
23.02.2009, 09:32
Poate ca sunt utile completarile si corecturile - eu nu contest, dar este foarte importanta maniera in care o facem cred! Daca o facem cu titlu generic este constructiv, daca directionam lectia catre un anumit forumist vadit - e deranjant dupa parerea mea.
Mi se pare foarte corect ce spui aici. Se spune ca tonul face muzica. O poti spune si direct unei persoane, dar conteaza cum o spui. Sunt sigur ca si eu m-am exprimat de multe ori nu prea politicos si imi cer scuze daca am deranjat pe cineva, dar uneori doar am incercat sa deshid ochii unor forumisti/forumiste in legatura despre felul in care atentioneaza alti forumisti.

hazel
23.02.2009, 13:47
Toni, a raspuns Angeline cum trebuie scrise cuvintele respective.

Poate nu ma crezi, dar dupa ce am scris despre "repercusiuni" am vrut sa scriu si despre "completat" dar am zis sa nu fiu prea pisaloaga :)

sa va zic ce alta greseala faceam eu pana acum vreo 10 ani cand iarasi mi s-a atras atentia. Spuneam excroc in loc de escroc. Jenibil, nu-i asa? :)

tonita
23.02.2009, 14:24
Esti o comoara hazel!
M-am dus la DEX ca sa verific "escroc"! Eram pāna azi convins ca se zice excroc. De altfel imi amintesc inca de articole din ziare romānesti pe care le-am citit inainte sa plec din Ro., in care se folosea x-ul in acest cuvānt. Deci unii ziarixsti erau si pe atunci agramati....Hm...n-ar trebui sa fiu indignat de agramatismul altora!

Intreb, ca sa fiu sigur. Se scrie ezista sau exista?

hazel
23.02.2009, 14:45
Haha, ma bucur Toni, dupa cum vezi nu esti singurul care credea asa!

Se scrie exista.

O alta greseala pe care o facem multi este urmatoarea:

Incorect: Am vandut masina care am cumparat-o acum cinci ani.
Corect: Am vandut masina pe care am cumparat-o acum cinci ani.

divo
23.02.2009, 18:55
Pentru ca suntem la acest topic si ne mai largim si cunostintele, as vrea sa impartasesc despre o greseala pe care o fac multi. Chiar eu o faceam pana acum cativa ani cand am fost corectata tot pe un forum romanesc: este acordul intre subiect si predicat cand subiectul este majoritatea.

Gresit in prima instanta a lui "vin": Majoritatea forumistilor vin pe forum sa se destinda, dar unii vin (corect) sa se si informeze.
Corect: Majoritatea forumistilor vine pe forum sa se destinda, dar unii vin sa se si informeze.
(Subiectul in prima parte este "majoritatea" care este una )


Acesta este si link-ul la tabelul cu greseli frecvente in lb. romana si varianta corecta:

http://fdonea.tripod.com/gres.htm (http://fdonea.tripod.com/gres.htm)

M-am gandit foarte mult daca sa scriu sau nu,dar pentru ca mi se pare o eroare destul de grava,am venit cu lamuriri si corecturi suplimentare pentru cei interesati!

Facem acordul in functie de valoarea semantica pe care o are termenul. Sunt trei situatii:
1. cand este folosit cu sensul de "cei mai multi, cele mai multe", deci exprima o idee cantitativa, o pluralitate, dezvolta un acord dupa inteles cu predicatul (acordul dupa inteles nu este o abatere de la acordul gramatical, este doar...un alt tip de acord), care trebuie sa fie, prin urmare, la plural: "Majoritatea studentilor au picat examenul"
2. cu sensul de "partea cea mai mare dintr-o multime privita ca entitate", apare ca Subiect, insotit de un atribut la singular (exprimat printr-un substantiv colectiv): "Majoritatea ostirii / poporului / tineretului este de partea noastra".Acordul se face, deci, la singular.
3. cu sens generic, ca antonim al cuvantului "minoritate" (folosit singur sau cu adjectiv postpus), realizeaza cu predicatul doar acord gramatical, deci la singular: "Majoritatea (conservatoare) s-a impus..."


In cazul de mai sus,cel luat ca exemplu in postul quotat,se aplica prima regula!
Deci corect este:

Majoritatea forumistilor vin pe forum.....!

http://ebooks.unibuc.ro/filologie/NForascu-DGLR/subiect.htm

hazel
23.02.2009, 19:56
M-am gandit foarte mult daca sa scriu sau nu,dar pentru ca mi se pare o eroare destul de grava,am venit cu lamuriri si corecturi suplimentare pentru cei interesati!

Facem acordul in functie de valoarea semantica pe care o are termenul. Sunt trei situatii:
1. cand este folosit cu sensul de "cei mai multi, cele mai multe", deci exprima o idee cantitativa, o pluralitate, dezvolta un acord dupa inteles cu predicatul (acordul dupa inteles nu este o abatere de la acordul gramatical, este doar...un alt tip de acord), care trebuie sa fie, prin urmare, la plural: "Majoritatea studentilor au picat examenul"
2. cu sensul de "partea cea mai mare dintr-o multime privita ca entitate", apare ca Subiect, insotit de un atribut la singular (exprimat printr-un substantiv colectiv): "Majoritatea ostirii / poporului / tineretului este de partea noastra".Acordul se face, deci, la singular.
3. cu sens generic, ca antonim al cuvantului "minoritate" (folosit singur sau cu adjectiv postpus), realizeaza cu predicatul doar acord gramatical, deci la singular: "Majoritatea (conservatoare) s-a impus..."


In cazul de mai sus,cel luat ca exemplu in postul quotat,se aplica prima regula!
Deci corect este:

Majoritatea forumistilor vin pe forum.....!



Mai sus am spus asa cum am fost mai demult corectata de catre o legenda (in lumea virtuala) in domeniul gramaticii, ceva de genul ca avea schimb de emailuri cu Pruteanu. Am tinut minte treaba asta pentru ca am fost admonestata destul de drastic la acel moment.

Acuma la cititul mesajului tau am facut un pic cercetare sa vad ce spun si altii. Unii spun ca este corect gramatical sa spui "Majoritatea forumistilor vine.." dar ca suna rau si de aceea s-ar folosi "majoritatea forumistilor vin"

forumistilor, oamenilor etc este atributul majoritatii - care majoritate? a forumistilor.

Un citat de pe un alt forum:

e acorda subiectul cu predicatul : subiect= "majoritatea' , predicat= "este"
Nu putem acorda verbul "este " cu "oamenilor", pentru ca cel din urma este in cazul genitiv, si se acorda cu subiectul pe langa care sta.
Sursa: http://www.daciaclub.ro/Putin-gramatica-nu-strica-nelamuriri-t32225.html

"Majoritatea" are numai singular si ca atare trebuie urmatade un verb la singular.
In propozitia aceasta "majoritatea" e subiectul si predicatul "a plecat" - cu care se acorda- , nu cu atributul substantival genitival "oamenilor".

Prin urmare propozitia "Majoritatea oamenilor au plecat" e gresita.
Sursa: http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=62384&st=126

In toata onestitatea, un alt forumist de pe softpedia spune asa:


Acordul se face uneori cu majoritatea, dar de cele mai multe ori nu. Citiţi pentru edificare Gramatica Academiei, ediţia din 2005, vol. I, p. 354 şi următoarele. Aşa cum au explicat deja şi alţii la acest subiect, acordul după īnţeles este nu doar corect, ci de multe ori singurul corect, cel gramatical fiind inacceptabil. Vă puteţi convinge cu următoarele exemple:

- Majoritatea germanilor sīnt blonzi
- *Majoritatea germanilor este blondă.

- Pe majoritatea studenţilor i-am revăzut mai tīrziu.
- *Pe majoritatea studenţilor am revăzut-o mai tīrziu.

- Majorităţii elevilor li s-au respins contestaţiile.
- *Majorităţii elevilor i s-au respins contestaţiile.

Contează asupra cui ne concentrăm: asupra majorităţii ca grup compact? Sau asupra elementelor sale luate individual? Este corect să spui „Īn democraţie majoritatea decide”, pentru că aici majoritatea reprezintă o masă care acţionează ca un tot. Dar īn exemplele de mai sus contează indivizii din cadrul majorităţii.

Soluţia nu este să evităm asemenea construcţii (īn general nici putem), ci să facem acordul aşa cum este natural, fără a aplica orbeşte reguli pe care le īnţelegem bine sau mai puţin bine. Ce īnseamnă „natural” poate fi īntr-adevăr oarecum ambiguu şi variabil. De exemplu acum cīteva sute de ani era natural să spui „Ţara vor vrea să-şi apere ale sale”.

Totusi, eu nu am la indemana Gramatica Academiei Romane ca sa verific, dar promit ca ma interesez si revin.

Divo, multumesc pentru interventia ta legata de aceasta problema.

kirk
02.06.2009, 12:19
Ce interesant! verbe cu aceeasi terminatie "ia" la infinitiv formeaza persoana I singular a indicativului atat de diferit:

a studia - studiez
a mangaia - mangai
a imprastia - imprastii
a taia - tai

Crazy Romanian!

fifi
04.06.2009, 19:03
...Crazy Romanian!

rectificare, stimabile :P: Crazy romanian language!

kirk
05.06.2009, 23:21
De acord cu rectificarea, fifi. Dar hai, fiindca tot ne-am gasit pe aici, sa te intreb ceva. Cum se zice corect: "mi-ar placea"? sau "mi-ar place"? Sigur ca as vrea sa aud si parerea altor forumisti (hazel, divo). Forma infinitivului este "a placea" si pare logic sa spunem "mi-ar placea". Dar nu sunt sigur. Prea aud pe toti zicand: "mi-ar place".

keyframe14
05.06.2009, 23:40
De acord cu rectificarea, fifi. Dar hai, fiindca tot ne-am gasit pe aici, sa te intreb ceva. Cum se zice corect: "mi-ar placea"? sau "mi-ar place"? Sigur ca as vrea sa aud si parerea altor forumisti (hazel, divo). Forma infinitivului este "a placea" si pare logic sa spunem "mi-ar placea". Dar nu sunt sigur. Prea aud pe toti zicand: "mi-ar place".
Corect este "mi-ar placea"

kirk
06.06.2009, 15:45
Da, keyframe, asa cred si eu. Eu mai ridicasem problema asta aici pe topic, dar iar m-au derutat niste prieteni din Romania (oameni cu carte), care considera corect forma "mi-ar place". Sa-i lasam pe ei sa zica cum or vrea.

fifi
12.09.2009, 18:46
Şi eu mă număr printre cei care fac această greşeală, „mi-ar place”, „ţi-ar place”. Pānă la liceu nimeni nu m-a corectat, nici chiar profesorii de limba romānă şi toată lumea īn jurul meu spunea la fel. Aşa mi s-a īntipărit mie īn minte că e corect, şi degeaba am aflat mai tārziu forma corectă, mi s-a părut chiar că sună urāt, greşit. Acum cānd vorbesc cu cineva, dacă-mi aduc aminte cum se spune corect, īn timp ce rostesc zāmbesc puţin ca şi cum aş face o şotie.

Vreau să vă īntreb şi eu ceva, căci nu sunt sigură, īn următorul context, unde anume se pune corect virgula şi de ce?

- Mai vrei să fii soţia mea?
- Bineīnţeles că vreau, prostuţule, ce, crezi că scapi aşa uşor de mine?!
sau:
- Bineīnţeles că vreau, prostuţule, ce crezi, că scapi aşa uşor de mine?!
sau era mai bine dacă scriam aşa (căci de fapt īn exprimarea orală acel „ce” se vrea cu un e mai prelungit, „ceee”):
- Bineīnţeles că vreau, prostuţule, ce... crezi că scapi aşa uşor de mine?!

Mă īntristează foarte mult īn ultimul timp să văd că pe forum se fac foarte des greşeli grave cum ar fi: „v-ă”(nici nu există) īn loc de „vă”, „ī-ţi”(nici nu există) in loc de „īţi”, „i-a” īn loc de „ia”. Cred că le-am mai dezbătut noi īn trecut, dacă e cineva interesat le putem relua.

hazel
12.09.2009, 20:54
Fifi, cred ca rezolvarea la dilema gramaticala este sa elimini acel "ce" din toate propozitiile. Astfel, ele vor deveni:

Bineīnţeles că vreau, prostuţule, crezi că scapi aşa uşor de mine?!

O greseala frecventa facuta este aceea de a scrie "repercursiune" in loc de repercusiune. Nu se pune "r" dupa "u"

Deci: Repercusiunea faptului ca a postat anunuturi publicitare a fost ca i s-a inchis contul.

De asemenea, daca vrem sa despartim in silabe in loc de: re-per-cur-si-u-ne trebuie sa zicem re-per-cu-si-u-ne :)

VanDerGigi
12.09.2009, 21:44
Corect este "mi-ar placea"

Lumina-te-ar Dumnezeu Key! (sper ca am despartit bine) :lol:
Sincer sa fiu, pt mine asta este cea mai sacaitoare greseala gramaticala mai ales ca nu e doar o cratima ci se observa si in vorbire. Dar am invatat sa traiesc cu ea si s-o tolerez din moment ce este f des intalnita.

keyframe14
12.09.2009, 22:41
Lumina-te-ar Dumnezeu Key! (sper ca am despartit bine) :lol:
Sincer sa fiu, pt mine asta este cea mai sacaitoare greseala gramaticala mai ales ca nu e doar o cratima ci se observa si in vorbire. Dar am invatat sa traiesc cu ea si s-o tolerez din moment ce este f des intalnita.
Io sper sa me lumineze Superman, ala e idolul meu.:)
Ceva ce ma sacaie foarte tare sunt folosirea cuvintelor "chinejii, francejii si ..alte natii" in loc de "zii"

sa fiu la topic:



- Mai vrei să fii soţia mea?
- Bineīnţeles că vreau, prostuţule, ce, crezi că scapi aşa uşor de mine?!
sau:
- Bineīnţeles că vreau, prostuţule, ce crezi, că scapi aşa uşor de mine?!
sau era mai bine dacă scriam aşa (căci de fapt īn exprimarea orală acel „ce” se vrea cu un e mai prelungit, „ceee”):
- Bineīnţeles că vreau, prostuţule, ce... crezi că scapi aşa uşor de mine?!

eu cred ca toate sunt corecte daca eliminam "prostutule"...si se raspunde cu "Da"sec la intrebarea ei:d:

VanDerGigi
12.09.2009, 22:53
Ceva ce ma sacaie foarte tare sunt folosirea cuvintelor "chinejii, francejii si ..alte natii" in loc de "zii"

sa fiu la topic:
eu cred ca toate sunt corecte daca eliminam "prostutule"...si se raspunde cu "Da"sec la intrebarea ei:d:

Si alea daaaa!

Eu ma gandeam mai devreme ca cel mai corect ar suna: Nu-i asa ca nu mai vrei sa fii sotia mea? lol

kiddy
13.09.2009, 00:50
O greseala frecventa facuta este aceea de a scrie "repercursiune" in loc de repercusiune. Nu se pune "r" dupa "u"

Asta nu e regula generala?!

hazel
13.09.2009, 01:25
Asta nu e regula generala?!


Nu stiu. De ce ar fi regula? Primul cuvant care imi vine in minte este "incursiune"

marian42
13.09.2009, 01:35
Na, ca-mi calc pe inima si crez ca-i a doua oara cand postez pe topic.
Bre, n-auzi, depinde si de ce se vrea in forum, in tema, subiect, etc... Exprimarea literara, plastica, da limite largi gramaticii si permite, totodata, chiar experimente in cadrul limbii, asanumitele "licente literare".
Daca tii mortis sa mergi pe limbajul "crud", neingradit de reguli al strazii, al vietii, in general, n-o sa scrii "e asa si pe dincolo", pentru simplul motiv ca rar il folosesti astfel in pronuntie.
Prin vremea liceului, un coleg care facuse scoala la rusi, imi vorbea despre frumusetea stilului fratilor Strugatki; dupa ce am citit "Picnic la marginea drumului", l-am intrebat: ce gaseste asa deosebit la ei? Spilu' era sa-i citesti in limba lor, insa doar cunoscand-o bine, ca sa poti aprecia forma vernaculara a cuvantului.
Mai departe: virgula poate fi asezata in propozitie sau fraza doar cu rolul potentarii, accentuarii unui termen si asta iarasi tine de expresivitate, nu de gramatica.
Corect sau nu tot ce zisai io p-aci?

PS. Cunoasteti legenda lu' Caragiale, aia care povesteste despre noptile lui nedormite, cand tot facea permutari de virgule-n text?

aramis_13
13.09.2009, 05:36
Corect este "mi-ar placea"

corect este ... amāndouă.
__________________________________________________ ___________________________________________


O greseala frecventa facuta este aceea de a scrie "repercursiune" in loc de repercusiune. Nu se pune "r" dupa "u"

Deci: Repercusiunea faptului ca a postat anunuturi publicitare a fost ca i s-a inchis contul.

De asemenea, daca vrem sa despartim in silabe in loc de: re-per-cur-si-u-ne trebuie sa zicem re-per-cu-si-u-ne :)


Asta nu e regula generala?!


Nu stiu. De ce ar fi regula? Primul cuvant care imi vine in minte este "incursiune"

fără supărare, dar pān' la urmă cum e? că prima oară ai zis că nu se pune r după u (se īnţelege că niciodată, deci e regulă). apoi că că nu e.

keyframe14
13.09.2009, 10:15
corect este ... amāndouă.
__________________________________________________ _________________
Deci tu esti unu din aia de-mi sacaie urechile:)
Infinitivul verbului este a plăcea (vezi definiția), iar condițional-optativul se formează cu verbul auxiliar a avea (īn acest caz, ar) și cu infinitivul.
http://dexonline.ro/corect.php

kiddy
13.09.2009, 10:54
Nu stiu. De ce ar fi regula? Primul cuvant care imi vine in minte este "incursiune"

Pai cam asa ai lasat sa se inteleaga, ingrosand afirmatia respectiva.
Si pe mine, la acelasi cuvant m-a dus gandul.:)

VanDerGigi
13.09.2009, 13:08
corect este ... amāndouă.

auch! rusinica:)

hazel
28.09.2009, 14:51
Gresit Sponsorare

Corect -Sponsorizare.

Acum am vazut mesajul lui aramis:

fără supărare, dar pān' la urmă cum e? că prima oară ai zis că nu se pune r după u (se īnţelege că niciodată, deci e regulă). apoi că că nu e.

M-am exprimat eliptic. Am vrut sa zic ca pentru cuvantul repercusiune nu se pune r dupa primul u.

divo
28.10.2009, 13:19
Gresit :vre-un,vre-o,vre-odata etc.!!!!!!!!!!!!!

Corect:vreun,vreo,vreodata!!!!!!!

hazel
28.10.2009, 13:23
Gresit :vre-un,vre-o,vre-odata etc.!!!!!!!!!!!!!

Corect:vreun,vreo,vreodata!!!!!!!




asta trebuie pus in mod regulat. sa zicem odata pe luna.

kirk
29.10.2009, 10:02
Este, de asemenea, bine sa stim cand sa punem doi "n" si cand sa punem doar un "n".
1. a innebuni; a innopta; a innobila; a innora...
2. inapoi; inainte; a inota...

keyframe14
29.10.2009, 10:19
Este, de asemenea, bine sa stim cand sa punem doi "n" si cand sa punem doar un "n".
1. a innebuni; a innopta; a innobila; a innora...
2. inapoi; inainte; a inota...
a innora? e verb? cine-l foloseste? barbosu?:) Cum ar fi in context:
Am innorat cerul un pic azi ca n-am avut chef sa vad soarele.:thinking:

fl%rin
29.10.2009, 12:22
a innora? e verb? cine-l foloseste? barbosu?:) Cum ar fi in context:
Am innorat cerul un pic azi ca n-am avut chef sa vad soarele.:thinking:
Ha ha ha... Esti tare Keyframe. M-am amuzat copios la replica ta. Am vrut sa-ti dau o bulina verde dar n-am putut. Cred totusi ca era a se innora. Banuiesc ca asta a vrut sa spuna Kirk.
Oricum, ca regula generala numai cuvintele compuse au 2 de n, adica acele cuvinte care prin adaugarea prefixului "in" formeaza alte cuvinte (si care incep cu litera "n" bineinteles).

Rebela
29.10.2009, 12:42
o data, de doua ori (e.g. o data/de doua ori pe zi)
insa se scrie odata (= demult)

hazel
29.10.2009, 12:56
Din ce stiti, cum e corect pentru pluralul lui vis? Vise sau visuri? Parca mai des am intalnit vise.

angeline
13.12.2009, 14:47
Domnul inginer Hazel zice ca un inginer diplomat este un inginer care afiseaza diplomatie in relatiile cu semenii sai. Deci rog pe stimatii co-forumisti care lanseaza ironii pe tema inginerului diplomat sa inceteze cu acestea la adresa noastra, a persoanelor diplomate.

crilex, e ok, nu-i bai, se intampla. Nici nu observasem ieri, in graba fiind : ) si eu cand iti vad numele ma gandesc la o colega de facultate Crina. Dar mi-am dat seama ca esti baiat, nu mai tiu minte dupa care indiciu.

Eu am o singura mare rugaminte la tine, crilex. Te rog mult, daca nu ti-e prea greu, renunta la inlocuirea grupului de cuvinte "ca" cu k. Deci, daca se poate, scrie te rog "daca" nu "dak" sau "fiindca" nu "fiindk. "

Scrierea cu "k" pe un forum mi se pare o maltratare inutila a limbii noastre. In situatii de chat, in graba, poate o merge, desi nici acolo nu o vad acceptabila, dar aici nu suntem sub presiunea timpului cand raspundem. Nu stiu altii cum sunt, dar eu am probleme sa urmaresc ideea pe care vrei sa o dezvolti atunci cand ma impiedic de k-urile alea.

Ama, cetind pe paginile forumelului meu iubit, multe si marunte ajung sa ma intreb, oare cum o fi corect ?!

Sa mai dai peste degete cand la unul, cand la altul, k o fi , k o pati sau,sa tiu cont de observatiile stimabililor co foru mistici ingineri diplomati (ah, generalizarile astea !), avand in vedere k nu au fost nici quote-ati si nici numiti, la modul special (adica pur si simplu bagati in seama, in cazul meu pentru ca am glumit si eu) drept urmare tin de-ale mele si sa ma prefac k ploua iar cine nu stie de gluma, treaba lui ! care ar fi echivalentul la: Paguba-n ciuperci !

http://i18.photobucket.com/albums/b112/angeline_pap/Spin4.gif

hazel
13.12.2009, 18:02
Ama, cetind pe paginile forumelului meu iubit, multe si marunte ajung sa ma intreb, oare cum o fi corect ?!

Sa mai dai peste degete cand la unul, cand la altul, k o fi , k o pati sau,sa tiu cont de observatiile stimabililor co foru mistici ingineri diplomati (ah, generalizarile astea !), avand in vedere k nu au fost nici quote-ati si nici numiti, la modul special (adica pur si simplu bagati in seama, in cazul meu pentru ca am glumit si eu) drept urmare tin de-ale mele si sa ma prefac k ploua iar cine nu stie de gluma, treaba lui ! care ar fi echivalentul la: Paguba-n ciuperci !

http://i18.photobucket.com/albums/b112/angeline_pap/Spin4.gif

Angeline, tiu e o forma populara a lui tin, da exista asa ceva si o folosesc deseori cand vreau sa folosesc un ton mai sugubat. Stiu ca se spune tin.

Nu prea inteleg ce ai vrut sa scrii in rest, sper sa fii amabila sa clarifici.

kirk
16.12.2009, 15:59
Se spune "sa aiba", nu "sa aibe" (verbul "a avea" - modul conjunctiv).

Raven
28.12.2009, 15:28
«Anda Adam se chinuieşte să pară slabă»
"E plinuţă, degeaba se chinuieşte să pară mai slabă."

http://www.libertatea.ro/stire/raicu-e-chiar-uratica-230010.html

Jurnalistica, eh?

Si noi ne chinuiestem (sic) citind ejacularile de termeni ale jurnalisticii romane de azi.


PS: Corect este "se chinuie", nu "se chinuieste".
Si multumesc Angeline pt. Celebritati mioritice
(http://forum.romanian-portal.com/showpost.php?p=180950&postcount=5)

angeline
28.12.2009, 15:44
«Anda Adam se chinuieşte să pară slabă»
"E plinuţă, degeaba se chinuieşte să pară mai slabă."

http://www.libertatea.ro/stire/raicu-e-chiar-uratica-230010.html

Jurnalistica, eh?

Si noi ne chinuiestem (sic) citind ejacularile de termeni ale jurnalisticii romane de azi.


PS: Corect este "se chinuie", nu "se chinuieste".
Si multumesc Angeline pt. Celebritati mioritice
(http://forum.romanian-portal.com/showpost.php?p=180950&postcount=5)

De ce, Raven ?

Nici eu nu stiu vorbeste romaneste si vorba lui Zoltan, daca ele visez sa ajunga pe taraba, eu prefer sa descopar cate un pistrui ici-colo primavara si parul ravasit, mai tot timpul.

http://i18.photobucket.com/albums/b112/angeline_pap/HairLong.gif

Raven
28.12.2009, 16:52
De ce, Raven ?
“Dacă duceam o viaţă de boier, nu mai făceam io toate astea. Multe lucruri se reuşesc īn mizerie, īn spaţii d-astea restrānse. Mie nu īmi trebuie nimic. Nu vreau să fiu bogat. Nu vreau decāt să las şi eu ceva īn urmă”.

kirk
06.01.2010, 17:45
Unele verbe de conjugarea a 2-a au tendinta naturala de trecere la conjugarea a 3-a. Mai demult se spunea "a tinea", acum spunem "a tine". A fost "a ramanea", este "a ramane"; si mai sunt exemple. Nu este exclus ca intr-un viitor (poate apropiat) sa treaca si verbul "a placea" la conjugarea a 3-a. Si atunci vom spune "a place" ("mi-ar place").

Ben_Gal
20.01.2010, 02:57
@
Dacă tot vorbim de gramatică n-ar fi bine să folosim diacritice?

Felicity
20.01.2010, 03:46
@
Dacă tot vorbim de gramatică n-ar fi bine să folosim diacritice?

Mie diacriticele imi obosesc ingrozitor privirea (nu port ochelari), mai ales cind am de parcurs lucrari extinse. In plus, imi diminueaza viteza lecturarii.

fifi
20.01.2010, 05:51
Ben_Gal, sunt sigură că mulţi ar vrea să le folosească īnsă se tem să īncerce crezānd că e greu. Eu m-am oferit să-i ajut pe cei care vor să īnveţe, oferta este īncă valabilă.

Felicity, dacă ai windows setat şi pentru limba romānă, dacă le vezi corect şi nu cu coduri nu trebuie să te obosească, la şcoală cum īnvăţai după notiţele propri luate īn clasă?! Eu cred că la tine e doar chestie de obişnuinţă. Bine-ai revenit pe forum, eşti o prezenţă plăcută, cel puţin mie.



altu' care de-abia coborā din corcoduş. de unde o-ţi fi apărānd?

Sunt sigură că ţi-a scăpat, dar ca să nu lăsăm să treacă, „ā” se foloseşte doar īn interiorul cuvintelor, la īnceput şi la sfārşit se foloseşte „ī”.

Edit: Deja mi s-a făcut observaţie, cum că „propri” īn contextul folosit de mine este incorect şi că trebuia scris cu doi „i”. Eu am crezut că aşa e bine, voi ce părere aveţi?

Loniia
20.01.2010, 08:03
@
Dacă tot vorbim de gramatică n-ar fi bine să folosim diacritice?
Bine ai venit ,
am gasit o adresa poate sa ne foloseasca...

http://www.computerica.ro/diacriticero-diacritice-romanesti-pe-tastaturi-americane/


Cu precadere sunt trei forumisti care scriu astfel asiris aramis_13 fifi au admiratia mea ,si cred nu numai a mea, fiecare limba are caracteristicile ei ,ce se scrie in limba romana(diverse ) folosind diacritice imi pare mai cu substanta ,nu ma intrebati de ce ! exact nu stiu, mintea mea percepe astfel.

Felicity
20.01.2010, 08:16
Felicity, dacă ai windows setat şi pentru limba romānă, dacă le vezi corect şi nu cu coduri nu trebuie să te obosească, la şcoală cum īnvăţai după notiţele propri luate īn clasă?! Eu cred că la tine e doar chestie de obişnuinţă. Bine-ai revenit pe forum, eşti o prezenţă plăcută, cel puţin mie.



Edit: Deja mi s-a făcut observaţie, cum c㠄propri” īn contextul folosit de mine este incorect şi că trebuia scris cu doi „i”. Eu am crezut că aşa e bine, voi ce părere aveţi?

Multumesc frumos, Fifi, esti o draguta, ma faci sa rosesc...:">

Despre diacritice: le vad corect, dar ma obosesc. Daca as avea de ales, as prefera fara. Eu ma refeream strict la lucrarile extinse in format digital, pe care uneori sint nevoita sa le parcurg; doar lecturarea acelora imi oboseste ochii si imi fura mai mult din timp decit normal. In format clasic, pot citi mii de pagini continuu fara probleme, diacriticele nu ma deranjeza. Doar crimele Academiei Romane ma fac sa pling uneori... :(

Referitor la "propri" folosit de tine mai sus: intr-adevar, e incorect, atentionarea a fost intemeiata. Dar nu numai in contextul dat de tine, ci in orice context acest cuvint ar fi incorect. In aceasta forma, "propri", adjectivul "propriu" nici nu exista! Corect acolo e (notitele) "proprii", cu doi i. Gasesti explicatia si in DEXonline, vezi optiunea "declinari"; e o schema completa acolo.

In cazul exemplului tau, "proprii" este adjectivul (nearticulat) la acuzativ al pluralului substantivului comun feminin "notita": "notite". Adjectivul se acorda intotdeauna, fara exceptie, in gen, numar si caz cu substantivul.

Mi-as permite o informatie aditionala, respectiv:

Ca sa fie 'distractia' si mai mare - pentru ca extrem de putina lume stie acest lucru, am observat - forma articulata a pluralului, dar la nominativ, masculin este cu trei i: propriii. Vrei un exemplu? :)
Uite unul dragut: propriul copil (singular) - propriii copii (plural)


Pun eu schema aici, ca sa fie mai usor de urmarit ce spun:
http://img638.imageshack.us/img638/7607/pentrufifi.jpg (http://img638.imageshack.us/i/pentrufifi.jpg/)

Sper sa te fi ajutat si lamurit suficient explicatia mea rapida, Fifi. Daca mai ai vreo nelamurire, mai trec pe-aici si-o iau din zbor! :-)

Felicity

Raven
20.01.2010, 08:22
Nu tine strict de gramatica, dar e o greseala frecventa: doi/trei de <litera>.

Ex.: trei de "i", doi de "n" - ambele sunt incorecte. Corect este trei "i", doi "n". Fara "de".



Doar crimele Academiei Romane ma fac sa pling uneori... :(
Care crime mai exact?

Felicity
20.01.2010, 08:29
Corect, Raven, mea culpa!
Despre crime... ar fi prea mult de scris; subiect delicat.

Raven
20.01.2010, 08:32
Despre crime... ar fi prea mult de scris; subiect delicat.
O enumerare, ceva, nu neaparat cu explicatii. Ca sa nu apara confuzii.

Felicity
20.01.2010, 09:21
O enumerare, ceva, nu neaparat cu explicatii. Ca sa nu apara confuzii.

Ce confuzii sa apara, crezi ca se gindesc oamenii ca Academia Romana a ucis pe cineva?

Ce-mi vine in minte acum, in afara 'noului sistem ortografic':

- niciun
- nicio
- niciunul
- logaritmuri
- ...

- subiectul e acum un fel de complement ciudat, disparind notiunile de parti principale si parti secundare de propozitie;
- articolul, ca parte de vorbire, nu mai e nici el bagat in seama, si oricum au fost 'rase' si partile de vorbire, numindue-se acum clase lexico-gramaticale...

...si tot asa. Poate mai stii si tu. Lucrezi in domeniu?

Raven
20.01.2010, 09:52
Ce confuzii sa apara, crezi ca se gindesc oamenii ca Academia Romana a ucis pe cineva?

Ce-mi vine in minte acum, in afara 'noului sistem ortografic':

- niciun
- nicio
- niciunul
- logaritmuri
- ...

- subiectul e acum un fel de complement ciudat, disparind notiunile de parti principale si parti secundare de propozitie;
- articolul, ca parte de vorbire, nu mai e nici el bagat in seama, si oricum au fost 'rase' si partile de vorbire, numindue-se acum clase lexico-gramaticale...

Nu Academia in sine, ci unii dintre academicieni (mai ales de la conducere) au ranit de moarte limba si literatura romana. Dar nu atat acum in ultimii ani, ci acum 60 de ani cand au pus in practica sub coordonarea lui Graur indicatiile de la rasarit.
De confuziile aste ziceam.

"Niciun", "nicio", "niciunul" este forma dinainte de reforma sovietica inceputa imediat dupa 1948 care a fost punerea in practica a doctrinei sovietice conform careia romanii sunt inruditi mai mult cu slavii decat cu latinitatea (e usor de vazut scopul acestei doctrine).
Limba romana e o limba fonetica (se scrie f. asemanator cum se citeste), iar cei trei termeni de mai sus s-au citit mereu ca un cuvant.

Alte exemple de "reforma" gramaticala, corectate in anii '90:
- "sunt" care este forma originala si vine din latinescul "sumus" a fost schilodit si inlocuit cu "sīnt"
- folosirea lui "ā" a carui folosire a fost restrictionata numai in termenul "Romānia" si dupa 1965 si in derivatele directe gen "romāni", "romānesc", dar atat.

N-as putea sa comentez la "logaritmuri"; din ce am vazut in publicatii aparute inainte de 1948, se folosea termenul "logaritmi", dar posibil sa nu fi vazut publicatii suficient de vechi.

Personal prefer sa citesc si sa scriu (gramatical) cum scria Rebreanu, nu Paler sau CTP.

sorstanciu
20.01.2010, 13:53
Nu Academia in sine, ci unii dintre academicieni (mai ales de la conducere) au ranit de moarte limba si literatura romana. Dar nu atat acum in ultimii ani, ci acum 60 de ani cand au pus in practica sub coordonarea lui Graur indicatiile de la rasarit.
De confuziile aste ziceam.


Termină cu prostiile că te afunzi īn ridicol. Nu au existat indicaţii lingvistice de la răsărit, informează-te mai bine asupra situaţiei de atunci. Schimbarea ortografiei făcută īn 1953 mai fusese făcută o dată īn 1932 şi viza doar simplificarea scrierii limbii, nu avea nici o legătură cu sovieticii.



"Niciun", "nicio", "niciunul" este forma dinainte de reforma sovietica inceputa imediat dupa 1948 care a fost punerea in practica a doctrinei sovietice conform careia romanii sunt inruditi mai mult cu slavii decat cu latinitatea (e usor de vazut scopul acestei doctrine).


Din păcate emiţi nişte clişee propagandistice īngrozitoare, care te arată ca necunoscător al istoriei romānilor. Ia orice carte de istorie existentă pe piaţă acum şi află adevărul despre etnogeneza romānilor. Ia de exemplu cartea īn 3 volume "Istoria Romānilor" scrisă de C.C. Giurescu, care a fost reeditată īn 2008. Ai să afli cu stupoare că romānii sīnt īnrudiţi mai mult cu slavii decīt cu latinii. Coloniştii aduşi de romani īn Dacia nu erau īn marea lor majoritate din Roma, Latium sau chiar Italia, asta o susţin toţi istoricii romāni şi străini pe baza inscripţiilor rămase de la colonişti. Coliniştii ajunşi īn Dacia proveneau īn principal din zonele īnvecinate, fiind deci de origine tracă, iliră, microasiatică, etc. Aşa că latinii (şi prin extensie italicii) nu prea fac parte dintre strămoşii genetici ai romānilor, īn timp ce slavii fac parte, dovadă milioanele de romāni cu nume de familie de origine slavă.



Limba romana e o limba fonetica (se scrie f. asemanator cum se citeste), iar cei trei termeni de mai sus s-au citit mereu ca un cuvant.


Problema e mai delicată decīt īţi īnchipui tu. Romānii nu prea mai sīnt interesaţi de limba romānă, deci au lăsat gramatica deoparte şi ca urmarea fac tot felul de greşeli de ortografie (inclusiv scrierea fără diacritice). Ideea de a scrie cīnd "nici o", cīnd "nicio" este prost gīndită, pentru că lumea nu vrea să se complice cu două situaţii diferite, vrea o singură variantă de scriere. Īnainte se scria īn toate situaţiile despărţit, iar acum se scrie cīnd despărţit, cīnd legat, ceea ce o să ducă la multe greşeli de ortografie. De fapt scrierea legată a fost combătută chiar de unii lingvişti, care īşi dau seama că astfel se complică scrierea.



Alte exemple de "reforma" gramaticala, corectate in anii '90:
- "sunt" care este forma originala si vine din latinescul "sumus" a fost schilodit si inlocuit cu "sīnt"


Habar nu ai de istoria şi evoluţia limbii romāne şi te expui ridiculizării publice. Cuvīntul "sunt" nu a existat niciodată īn romānă, el a fost băgat īn limbă īn secolul 19 de Şcoala Ardeleană. Cuvīntul existent dintotdeauna īn romānă a fost "sīnt", care e prezent īn toate scrierile din vechime (cronicari, documente, etc.). Şi "sīnt" vine tot din latină, de la latinescul "sint". Citeşte orice carte de istorie a limbii romāne pentru a te lămuri asupra lui "sīnt" şi "sunt", de exemplu cea scrisă de G. Ivănescu şi apărută la editura Junimea īn anul 2000.



- folosirea lui "ā" a carui folosire a fost restrictionata numai in termenul "Romānia" si dupa 1965 si in derivatele directe gen "romāni", "romānesc", dar atat.


Aici e cu adevărat o chestie interesantă. Folosirea lui Ā nu este altceva decīt un moft care complică limba, fiind vorba de acelaşi sunet ca şi cel scris cu Ī. Ei bine sunetul respectiv nu are nici o legătură cu A, el se numeşte "I posterior" şi īn fonetică e simbolizat cu un I barat.

http://en.wikipedia.org/wiki/Close_central_unrounded_vowel

Dar dacă vrei să ştii cine sīnt de fapt comuniştii īn povestea lui Ī/Ā şi "sīnt"/"sunt" nu trebuie decīt să citeşti discuţia detaliată de pe forumul Softpedia. Te asigur că o să ai o mare surpriză.

http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=454379

Raven
20.01.2010, 14:54
Nu au existat indicaţii lingvistice de la răsărit, informează-te mai bine asupra situaţiei de atunci. Schimbarea ortografiei făcută īn 1953 mai fusese făcută o dată īn 1932 şi viza doar simplificarea scrierii limbii, nu avea nici o legătură cu sovieticii.
Ce s-a simplificat in 1932 fatza de anii '50?

Ortografia s-a schimbat continuu de-alungul timpului, dar fortat doar incepand cu 1949. "Reforma" gramaticala de dupa 1948 nu a fost in 1953, ci a inceput in 1949. Dar asta nu scrie in manuale.



Din păcate emiţi nişte clişee propagandistice īngrozitoare, care te arată ca necunoscător al istoriei romānilor. Ia orice carte de istorie existentă pe piaţă acum şi află adevărul despre etnogeneza romānilor. Ia de exemplu cartea īn 3 volume "Istoria Romānilor" scrisă de C.C. Giurescu, care a fost reeditată īn 2008. Ai să afli cu stupoare că romānii sīnt īnrudiţi mai mult cu slavii decīt cu latinii. Coloniştii aduşi de romani īn Dacia nu erau īn marea lor majoritate din Roma, Latium sau chiar Italia, asta o susţin toţi istoricii romāni şi străini pe baza inscripţiilor rămase de la colonişti. Coliniştii ajunşi īn Dacia proveneau īn principal din zonele īnvecinate, fiind deci de origine tracă, iliră, microasiatică, etc. Aşa că latinii (şi prin extensie italicii) nu prea fac parte dintre strămoşii genetici ai romānilor, īn timp ce slavii fac parte, dovadă milioanele de romāni cu nume de familie de origine slavă.
E vorba de limba aici, nu de ADN. Dar poate enumeri si niste asemenari majore intre gramatica romaneasca si gramatica oricarei limbi slave, ca sa se discute la concret.




Problema e mai delicată decīt īţi īnchipui tu. Romānii nu prea mai sīnt interesaţi de limba romānă, deci au lăsat gramatica deoparte şi ca urmarea fac tot felul de greşeli de ortografie (inclusiv scrierea fără diacritice). Ideea de a scrie cīnd "nici o", cīnd "nicio" este prost gīndită, pentru că lumea nu vrea să se complice cu două situaţii diferite, vrea o singură variantă de scriere. Īnainte se scria īn toate situaţiile despărţit, iar acum se scrie cīnd despărţit, cīnd legat, ceea ce o să ducă la multe greşeli de ortografie. De fapt scrierea legată a fost combătută chiar de unii lingvişti, care īşi dau seama că astfel se complică scrierea.
Habar n-ai ce/cat imi inchipui eu.

"Nicio", "niciun", "niciunul" s-au scris la origine impreunat (originea lb. romane moderne, nu medievale). Nu cred ca e gresit sa fie scrise despartit, e doar contra caracterului fonetic al limbii, dar exceptii sunt in toate limbile. Nu e normal sa fie scrise cand despartit, cand impreunat.



Cuvīntul "sunt" nu a existat niciodată īn romānă, el a fost băgat īn limbă īn secolul 19 de Şcoala Ardeleană. Cuvīntul existent dintotdeauna īn romānă a fost "sīnt", care e prezent īn toate scrierile din vechime (cronicari, documente, etc.). Şi "sīnt" vine tot din latină, de la latinescul "sint". Citeşte orice carte de istorie a limbii romāne pentru a te lămuri asupra lui "sīnt" şi "sunt", de exemplu cea scrisă de G. Ivănescu şi apărută la editura Junimea īn anul 2000.
Sa inteleg ca ai ceva contra Scolii Ardelene? E n-am.

Rebreanu scria cu "u", Iorga, inca inainte sa intre in politica, scria tot cu "u" etc.

In latineste: es -> estis -> sumus -> sunt -> est -> sum.

Ce am zis eu nu a fost ca nu s-a folosit niciodata "sint", ci ca schimbarea din "sunt" a fost fortata politic atunci in '49-'53.



Aici e cu adevărat o chestie interesantă. Folosirea lui Ā nu este altceva decīt un moft care complică limba, fiind vorba de acelaşi sunet ca şi cel scris cu Ī. Ei bine sunetul respectiv nu are nici o legătură cu A, el se numeşte "I posterior" şi īn fonetică e simbolizat cu un I barat.

http://en.wikipedia.org/wiki/Close_central_unrounded_vowel

Dar dacă vrei să ştii cine sīnt de fapt comuniştii īn povestea lui Ī/Ā şi "sīnt"/"sunt" nu trebuie decīt să citeşti discuţia detaliată de pe forumul Softpedia. Te asigur că o să ai o mare surpriză.

http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=454379
Wikipedia nu e o resursa pt. research.

Nu e vorba despre comunisti in regula lui "sunt"/"sint", despre comunisti e vorba in ce priveste impunerea lui "sint" acum 60 de ani.


PS: "marea majoritate" e pleonasm.

Ben_Gal
20.01.2010, 15:23
[B]Sunt sigură că ţi-a scăpat, dar ca să nu lăsăm să treacă, „ā” se foloseşte doar īn interiorul cuvintelor, la īnceput şi la sfārşit se foloseşte „ī”.

Edit: Deja mi s-a făcut observaţie, cum că „propri” īn contextul folosit de mine este incorect şi că trebuia scris cu doi „i”. Eu am crezut că aşa e bine, voi ce părere aveţi?
„propri” este corect.
2) „propriile” tot asa.
La 2 sunt doi "i" pt. ca e articulat/accentuat.
Tot asa "romāni mindri", dar "mindriile romānilor", sau "dragii noştri".
Eu folosesc „ī” şi īn interiorul cuvintelor căci:
1. asa era pe vremea mea - apoi am plecat, şi
2. aşa am invătat pe forum Pruteanu şi cred că e bine astfel.

Cit despre diacritice - exista un key-board romānesc:
Gate2Home.com Romanian (Romānă) Virtual Keyboard

Metoda mea atunci cind compun vreo povestire e să scriu la inceput fără diacritice şi să le adaug mai apoi prin copy/paste. Există o metodă mai rapidă: scriu mai īntīi pe word si prin functia "inlocuieste" sau "caută" [cum e la voi?] schimb/inlocuiesc "dintr-un foc" "in" cu „īn”, "si" cu "şi", "ind" cu "īnd" [gerunziu], etc. dintr-odată la tot mesajul.
La primele două exemple las un spatiu la inceput şi la sfirşit. La gerunziu - doar la sfirşit.

Apropo, Eminescu nu scria cu "ā" si nici cu „ī”, ci cu "i" - piine, de ex.

După părerea mea diacriticele vor dispare īn scurt timp. Păcat.

Ben_Gal
20.01.2010, 15:56
Q



Citat din:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ortografia_limbii_rom%C3%A2ne

"Ortografia actuală īn Romānia

Īmpotriva deciziei din 1993 a Academiei Romāne şi-au exprimat poziţia numeroşi lingvişti. Astfel, Dumitru Irimia scrie īn „Gramatica limbii romāne”, (Editura Polirom, Iaşi, 1997) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărīrea Academiei Romāne din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrīnd īn contradicţie cu principii fundamentale ale desfăşurării vieţii ştiinţifice. Modificările impuse (ī din ā) nu au īntemeiere ştiinţifică.” Poziţii similare au luat savanţi ca Eugen Coşeriu, Alf Lombard, Mioara Avram şi George Pruteanu."

V. şi:
Actualitatea:
De ce scriu cu ī din i de George Pruteanu
http://www.romlit.ro/de_ce_scriu_cu__din_i

Ben_Gal
20.01.2010, 16:08
@
Īntr-un timp se scria "s'au", "īntr'o", etc. şi prin '53, cred, s-a schimbat macazu' şi pac, s-a anunţat că, īn urma simplificării, numărul analfabeţilor a scăzut īn mod dramatic.

Loniia
20.01.2010, 16:10
Am īncercat.Este usor! varianta cu keyboardul virtual.

http://www.gate2home.com/?language=ro

aramis_13
20.01.2010, 16:17
Termină cu prostiile că te afunzi īn ridicol. ...
Coloniştii aduşi de romani īn Dacia nu erau īn marea lor majoritate din Roma, Latium sau chiar Italia, asta o susţin toţi istoricii romāni şi străini pe baza inscripţiilor rămase de la colonişti. Coliniştii ajunşi īn Dacia proveneau īn principal din zonele īnvecinate, fiind deci de origine tracă, iliră, microasiatică, etc. Aşa că latinii (şi prin extensie italicii) nu prea fac parte dintre strămoşii genetici ai romānilor, īn timp ce slavii fac parte, dovadă milioanele de romāni cu nume de familie de origine slavă.


ce bine ar fi dacă unii şi-ar asculta propriile sfaturi.
zi aşa puicuşorule, romānii ... cu slavii ... că de la colonizarea Daciei ... cu slavi ... din zonele īnvecinate ... aferim neicuşorule!


...Metoda mea atunci cind compun vreo povestire e să scriu la inceput fără diacritice şi să le adaug mai apoi prin copy/paste. Există o metodă mai rapidă: scriu mai īntīi pe word si prin functia "inlocuieste" sau "caută" [cum e la voi?] schimb/inlocuiesc "dintr-un foc" "in" cu „īn”, "si" cu "şi", "ind" cu "īnd" [gerunziu], etc. dintr-odată la tot mesajul.
La primele două exemple las un spatiu la inceput şi la sfirşit. La gerunziu - doar la sfirşit.

cel mai simplu īţi spune taica windows cum se face: setezi tastatura īn limba romānă şi scrii direct cu diacritice. fără copy-paste sau find-replace.

fifi
20.01.2010, 17:37
Deci „propri”, cu un „i” e incorect, mulţumesc pentru lămurire Felicity, dacă nu eram pe grabă şi mergeam la dex poate corectam din prima, mulţumesc de asemenea şi celei care mi-a atras atenţia.

Dar „copiii noştri” e corect cu un „i”?

Aramis_13, setat windows pe limba romānă dar sunt combinaţii de chei, eu le dau aici pe cele pe care le folosesc, la īnceput e un pic greu pānă le memorezi, dar te obişnuieşti repede:

ī= alt(dreapta)+i
Ī= shift+alt(dreapta)+i
ă= alt(dreapta)+a
Ă= shift+alt(dreapta)+a

ā= alt(dreapta)+q

ş= alt(dreapta)+s
Ş= shift+alt(dreapta)+s
ţ= alt(dreapta)+t
Ţ= shift+alt(dreapta)+t

„ = alt(dreapta)+ [
” = alt(dreapta)+ ]

„ā” este singura chichiţă, īn rest e un patern destul de uşor.

Felicity
20.01.2010, 17:44
Deci „propri”, cu un „i” e incorect, mulţumesc pentru lămurire Felicity, dacă nu eram pe grabă şi mergeam la dex poate corectam din prima, mulţumesc de asemenea şi celei care mi-a atras atenţia.

Dar „copiii noştri” e corect cu un „i”?



Da, si e singura forma corecta, Fifi, pentru masculin plural.
Forma asa de des intilnita, din nefericire, "nostrii", cu doi i, NU EXISTA. Deci este incorecta.

Cu placere. :)

aramis_13
20.01.2010, 18:10
Aramis_13, setat windows pe limba romānă dar sunt combinaţii de chei, eu le dau aici pe cele pe care le folosesc, la īnceput e un pic greu pānă le memorezi, dar te obişnuieşti repede:
ī= alt(dreapta)+i
Ī= shift+alt(dreapta)+i
ă= alt(dreapta)+a
Ă= shift+alt(dreapta)+a
ā= alt(dreapta)+q
ş= alt(dreapta)+s
Ş= shift+alt(dreapta)+s
ţ= alt(dreapta)+t
Ţ= shift+alt(dreapta)+t
„ = alt(dreapta)+ [
” = alt(dreapta)+ ]
„ā” este singura chichiţă, īn rest e un patern destul de uşor.

cānd am zis "setat" m-am referit exact la asta, nu la folosit combinaţii de key. adică input direct de la tastatură pentru toate diacriticele romāneşti: ă Ă ī Ī ş Ş ţ Ţ ā Ā.
aşadar şi prin urmare, eu cānd scriu diacriticele ating o singură tastă (pentru minuscule) sau 2 (pentru majuscule).

fifi
20.01.2010, 18:44
cānd am zis "setat" m-am referit exact la asta, nu la folosit combinaţii de key. adică input direct de la tastatură pentru toate diacriticele romāneşti: ă Ă ī Ī ş Ş ţ Ţ ā Ā.
aşadar şi prin urmare, eu cānd scriu diacriticele ating o singură tastă (pentru minuscule) sau 2 (pentru majuscule).

Păi şi nu dai, neicuşorule şi la fata echivalentul să nu mă mai ostenesc pe aici?! Mulţumesc anticipat!

keyframe14
20.01.2010, 19:25
Fifi, cred ca topicul tau a luat-o putin razna spre off topic. Vine omu sa invete PUTINA gramatica si pleaca gramatician.
Roaga-l pe Sorin sa mute ultimele 2 pagini la off topic:)

aramis_13
20.01.2010, 20:00
Păi şi nu dai, neicuşorule şi la fata echivalentul să nu mă mai ostenesc pe aici?! Mulţumesc anticipat!

păi nu zisăi că ne īnvaţă taica windows? iac'tă:

http://inlinethumb38.webshots.com/34213/2192700230104321694S600x600Q85.jpg (http://good-times.webshots.com/photo/2192700230104321694krycMk)

tastele se schimbă funcţie de ce tip de tastaură aveţi. īn general (asta e la mine, pe un keyboard standard 101/102 key)

[ devine ă ({ devine Ă)
] devine ī (} devine Ī)
; devine ş (: devine Ş)
' devine ţ (" devine Ţ)
\ devine ā (| devine Ā)

< devine ;
> devine :
? devine _
* devine (
( devine )
) devine =
- devine +
_ devine ?
= devine '
+ devine *
` devine ]
~ devine [
@ devine "
$ devine ¤
^ devine &
& devine /
pentru @ folosesc combinaţia (singura!) Ctrl+Alt+v

pānă m-am īnvăţat cu noul layout, eu am lipit pe taste mici pătrăţele de hārtie (de dimensiunea tastei) cu noua configuraţie (doar cele care se modifică)

kirk
21.01.2010, 00:48
O intrebare in special pentru Felicity, aramis 13 sau sorstanciu, dar, bineinteles, oricine poate sa-si dea cu parerea. Cum credeti ca va intra in dictionarul limbii romane (ca presupun ca va intra) cuvantul "topic" la forma plural: topice, sau topicuri? Ma refer la "topic" in sensul in care il folosim pe forum, nu la sensul de "ordinea cuvintelor in propozitie".
Eu nu cunosc raspunsul la intrebare, dar dupa "ureche" mi-ar suna mai bine pluralul "topicuri".

lebada
21.01.2010, 03:44
Rog si eu pe cineva stiutor sa-mi explice, in detail, cum sta treaba cu virgulele. Sigur le pun aiurea mereu! Multumesc de pe acum!

aramis_13
21.01.2010, 05:40
O intrebare in special pentru Felicity, aramis 13 sau sorstanciu, dar, bineinteles, oricine poate sa-si dea cu parerea. Cum credeti ca va intra in dictionarul limbii romane (ca presupun ca va intra) cuvantul "topic" la forma plural: topice, sau topicuri? Ma refer la "topic" in sensul in care il folosim pe forum, nu la sensul de "ordinea cuvintelor in propozitie".
Eu nu cunosc raspunsul la intrebare, dar dupa "ureche" mi-ar suna mai bine pluralul "topicuri".
pe moi mă scuzi la faza asta, da' io unu' nu mi-s lingvist iar cu gramatica nu-s chiar aşa de prieten ... da' DEx-u' zice că cel mai potrivit ar fi topice, cuvānt deja existent.

revenind la tastatură, am uitat că z devine y. şi viţăvercea!

fifi
21.01.2010, 06:07
Key, n-ar fi rău defel să ajungem noi gramaticieni, totuşi topicul iniţial a fost deschis de Kirk şi personal cred că discuţiile din ultimele pagini īşi au bine locul aici.

Kirk, nici acum nu-ţi dau pace păcătoasele de „topicuri”? : )

Aramis, varianta ta mi se pare mult mai complicată, este efectiv tot keyboard ul dat cu fundu-n sus şi mult prea mult de ţinut minte, cel puţin pentru una ca mine care are un creier cāt o nucă. Mulţumesc īnsă pentru explicaţii, poate cuiva, vreodată vor fii de folos.

Lebăda, ca cineva să explice toat㠄treaba cu virgulele” ar lua pagini īntregi, eu cred că cel mai bine e să aduci situaţiile concrete de care nu eşti sigură şi să le discutăm, una cāte una, aici.

lebada
21.01.2010, 06:20
Lebăda, ca cineva să explice toat㠄treaba cu virgulele” ar lua pagini īntregi, eu cred că cel mai bine e să aduci situaţiile concrete de care nu eşti sigură şi să le discutăm, una cāte una, aici.

Asa e. Concret e mai bine de lamurit!

aramis_13
21.01.2010, 07:00
...Aramis, varianta ta mi se pare mult mai complicată, este efectiv tot keyboard ul dat cu fundu-n sus şi mult prea mult de ţinut minte, cel puţin pentru una ca mine care are un creier cāt o nucă. Mulţumesc īnsă pentru explicaţii, poate cuiva, vreodată vor fii de folos...

pare doar complicată, după ce tastezi vreo 3-4 luni deja e reflex. te asigur că e mult mai uşor decāt să tot faci combinaţii de taste Ctrl+Shift+Alt, ba pe stānga, ba pe dreapta. unde mai pui că dacă nu le apeşi simultan iese altceva sau se deschide meniul (şi mai ales cānd editezi īn word/excel te trezeşti că faci alte operaţii decāt ce vroiai). ca unul care am făcut şi chestia cu combinaţii de taste (cine să fi creat acum 17 ani seturile IME pentru europa centrală) şi care de vreo 10 ani folosesc PC-ul setat doar pe limba romānă (default) pentru tastatură, te asigur că nu e deloc complicat. dacă ai dexteritate īn tastare (nu trebuie să te uiţi la ceea ce apeşi şi foloseşti mai mult de 4 degete pentru a scrie) inveţi foarte uşor. dacă trebuie să te uiţi la ce baţi şi nu la ce scrii, atunci chestia cu hārtiuţe lipite peste taste te va ajuta. greu pare acum, că nu ai mai făcut niciodată. dar nu. obişnuinţa e a doua natură.

aramis_13
21.01.2010, 07:12
Auzi bre asta cum se zice corect:pana de vulpe la palarie sau pe palarie?:-/

depandează (sau depandă; cum o fi corect?)! adicălea cum vine de devine: pe pălărie sau la pălărie.

dacă e pe pălărie se zice pană de vulpe pe pălărie, dacă e la pălărie se zice pană de vulpe la pălărie

diferenţa o face modul (I) sau locul (II) unde e pana.

sorstanciu
21.01.2010, 08:30
Ce s-a simplificat in 1932 fatza de anii '50?


Descarcă arhiva de mai jos şi ai să afli totul despre dezbaterea referitoare la scrierea cu Ī/Ā şi sīnt/sunt de-a lungul vremii. Arhiva conţine capturi de ecran după paginile unui tratat de gramatică.

http://www.megaupload.com/?d=PQUO1TP7



Ortografia s-a schimbat continuu de-alungul timpului, dar fortat doar incepand cu 1949. "Reforma" gramaticala de dupa 1948 nu a fost in 1953, ci a inceput in 1949. Dar asta nu scrie in manuale.


Ortografia s-a schimbat forţat prima dată la trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, deci nu īn 1949, ci cu vreo 100 de ani mai īnainte. Nu a īntrebat nimeni populaţia cum vrea să scrie nici īn secolul 19 şi nici īn secolul 20. Mai mult, īn 1993 Academia a trecut la modul stalinist peste recomandarea lingviştilor de a nu aduce ortografia la nivelul anului 1904. Şi asta pentru că academicienii aveau un scop mult mai important īn vedere, anume nevoia de a scăpa de judecata populaţiei pentru colaboraţionismul cu comuniştii.



E vorba de limba aici, nu de ADN. Dar poate enumeri si niste asemenari majore intre gramatica romaneasca si gramatica oricarei limbi slave, ca sa se discute la concret.


Am să-ţi reamintesc fragmentul scris de tine, la care am răspuns eu.

Raven: "Niciun", "nicio", "niciunul" este forma dinainte de reforma sovietica inceputa imediat dupa 1948 care a fost punerea in practica a doctrinei sovietice conform careia romanii sunt inruditi mai mult cu slavii decat cu latinitatea (e usor de vazut scopul acestei doctrine).

Un popor se poate īnrudi cu un alt popor, nu cu un concept. Deci romānii se pot īnrudi cu slavii sau latinii, dar nu cu slavitatea sau latinitatea. Acest lucru este susţinut şi de lingvişti, cei care spun că trebuie făcută diferenţierea īntre poporul romān şi limba romānă, pentru că nu reprezintă un tot unitar care să fie analizat ca un īntreg. Romānii ca popor nu sīnt latini (nu descind genetic din italici), īnsă limba romānă descinde din limba latină.

Uite şi nişte citate din cărţi, luate tot de pe Softpedia:

Formarea limbii romāne este strīns legată de formarea (sau geneza) poporului romān, a cărui identitate este dată de limba proprie, dar fenomenul lingvistic (de origine exclusiv latină) nu trebuie confundat cu cel etnic (acesta din urmă avīnd elemente constitutive preponderent nonromane).
Academia Romānă, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan": Enciclopedia Limbii Romāne (editura Univers Enciclopedic, 2001) - pag. 220

Ideea originii latine a limbii romāne şi a originii romane a poporului romān a devenit o certitudine de nezdruncinat īn veacurile al XVIII-lea şi al XIX-lea, cīnd atīt īnvăţaţi străini, Lorenzo Hervas y Panduro, cīt şi romāni (Clain, Şincai şi Maior), au scris cu competenţă despre această chestiune, dovedind īn mod ştiinţific latinitatea limbii noastre. Cum īnsă şi īn acea vreme se făcea confuzie īntre originea limbii şi originea poporului, subīnţelegīndu-se că un popor nu-şi poate părăsi limba sa, cercetătorii credeau că latinitatea limbii romāne īnseamnă şi romanitatea poporului romān. Mai tīrziu, īn epoca de ascensiune a burgheziei romāne, ideea de latinitate a limbii romāne şi cea de romanitate a poporului romān a jucat un mare rol īn viaţa politică şi culturală, deşi ultima nu era argumentată ştiinţific, cum vom vedea mai jos. Īnvăţaţi din străinătate, ca J. Thunmann, care īn această chestiune puteau fi mai circumspecţi decīt membrii Şcolii Ardelene, au văzut, deja din veacul al XVIII-lea, că trebuie să se distingă īntre originea poporului şi originea limbii; căci limbile trec adesea de la un popor la altul şi un popor īşi poate avea originea īn alt popor decīt acela din a cărui limbă derivă limba lui. Această disociere va pătrunde şi īn cultura romānă prin Al. Russo şi B.P. Hasdeu. Cu toate acestea, ideea latinităţii poporului romān n-a fost părăsită nici de unii cercetători din secolul nostru,, ca Ov. Densusianu. Avem a face, desigur, cu ultimele manifestări ale ideilor latiniste din veacul trecut. Putem vorbi şi de o mentalitate romantică, căci ideea de latinitate, ca şi cea de germanism sau slavism, a căpătat vigoare īn epoca romantică.
G. Ivănescu: Istoria Limbii Romāne (editura Junimea, 2000) - pag. 23 - 24



Habar n-ai ce/cat imi inchipui eu.


Ba am habar, pentru că faci nişte afirmaţii care te arată ca un necunoscător total al istoriei limbii romāne. Asta te face să apari īn ochii tuturor ca un propagandist care nu are cunoştinţe despre lucrurile la care se referă īn propaganda lui. Uite ce ziceai īn mesajul de mai īnainte:

Raven : "sunt" care este forma originala si vine din latinescul "sumus" a fost schilodit si inlocuit cu "sīnt"

Cum poţi să afirmi că "sunt" este forma originală din romānă şi că ea derivă din "sumus"? Poate că īţi īnchipui tu asta, dar nu are nici o legătură cu realitatea. Dacă ai deschide orice carte de istorie a limbii romāne te-ai lămuri īnainte de a face astfel de afirmaţii fanteziste. Cuvīntul "sunt" nu derivă īn romānă din nimic, el nu face parte din evoluţia naturală a limbii, fiind introdus īn mod artificial īn limbă īn secolul 19, mai īntīi cu scrierea "sūnt" (citit "sīnt"), apoi cu scrierea "sunt", exact ca şi cuvīntul latinesc. Cuvīntul romānesc care a evoluat odată cu limba este "sīnt", dovadă faptul că lumea şi acum pronunţă "sīnt", nu "sunt". Limba romānă are nişte legi intrinseci de pronunţie, care nu pot fi afectate de ucazurile academicienilor. Asta a fost evoluţia naturală, de la latinescul "sint" la romānescul "sīnt".

Ai mai jos conjugarea verbului latinesc "a fi", luată din cartea "Lingvistica Romanică" (ed. All, 2001), scrisă de Sandra Reinheimer-Rīpeanu:

Indicativ Prezent

sum
es
est
sumus
estis
sunt

Subjonctiv Prezent

sim
sis
sit
simus
sitis
sint

Deci n-a schilodit nimeni limba romānă īn 1953, din contră, au schilodit-o ăia care l-au băgat īn limbă pe "sunt", cel care este respins de populaţie īn vorbire, fiind un cuvīnt mai dificil de pronunţat, cu un caracter artificial pentru limba romānă. Īn 1953 s-a reparat greşeala făcută īn secolul 19 de a da afară din limbă un cuvīnt romānesc (sīnt), pentru a fi băgat īn locul lui unul străin (sunt).



"Nicio", "niciun", "niciunul" s-au scris la origine impreunat (originea lb. romane moderne, nu medievale). Nu cred ca e gresit sa fie scrise despartit, e doar contra caracterului fonetic al limbii, dar exceptii sunt in toate limbile. Nu e normal sa fie scrise cand despartit, cand impreunat.


Caracterul fonetic al limbii a primit o lovitură majoră atunci cīnd s-a trecut de la alfabetul chirilic la cel latin şi a īnceput scandalul cu ortografia. Cu chiu cu vai au fost acceptate diacriticele, după ce s-a dovedit că sīnt cea mai bună soluţie pentru sunetele Ă Ī Ş Ţ, care īn alfabetul chirilic aveau deja litere speciale, dar īn cel latin au trebuit inventate. Şi nici azi unii nu acceptă aceste diacritice care probabil īn mintea lor "strică" aspectul latin al limbii (cum se gīndea īncă din secolul 19), dovadă că multă lume nu le foloseşte cīnd scrie la calculator. Deci discuţiile pe tema caracterului fonetic ar trebui să ţină seama de faptul că alfabetul latin are particularităţile lui, care nu se potrivesc la fel de bine cu limba romānă aşa cum se potrivea alfabetul chirilic (care are şi de vreo două ori mai multe litere). Romāna scrisă cu alfabet latin nu are un caracter fonetic perfect, dar asta nu e o problemă majoră.

O problemă majoră este īnsă reprezentată de numărul mare de oameni care scriu incorect. Iar pentru ca acest număr să scadă, trebuie ca limba să aibă reguli cīt mai logice şi cīt mai simple. Dacă regulile se complică, lumea va face mai multe greşeli. Aşa se īntīmplă acum cu dubletul "nicio/nici o", care īnainte era scris doar "nici o". Nu īnseamnă că scrierea "nicio" este greşită, īnsă ea complică lucrurile, pentru că lumea trebuie acum să se gīndească unde să folosească "nicio" şi unde "nici o". Şi n-o să stea nimeni să se gīndească, astfel că de multe ori se va scrie greşit, lucru care īnainte nu se īntīmpla, cīnd lumea ştia că există o singură scriere indiferent de situaţie, "nici o".

sorstanciu
21.01.2010, 08:31
Sa inteleg ca ai ceva contra Scolii Ardelene? E n-am.


Şcoala Ardeleană a fost precursoarea comuniştilor īn ce priveşte folosirea minciunilor sfruntate despre istoria romānilor. Atunci s-a introdus propaganda īn lucrările de istorie, inclusiv īn manualele şcolare. Istoria este o ştiinţă, ea trebuie să fie obiectivă, nu să fie supusă dorinţelor unora sau altora.

http://ebooks.unibuc.ro/istorie/murgescu/cap7.pdf
(capitol unde se discută despre propaganda din manualele de istorie ale secolului 19)



Rebreanu scria cu "u", Iorga, inca inainte sa intre in politica, scria tot cu "u" etc.


Este complet irelevant cum scriau nişte personalităţi culturale interbelice. Asta nu arată decīt că ele urmau regulile impuse de Academia de atunci.



Ce am zis eu nu a fost ca nu s-a folosit niciodata "sint", ci ca schimbarea din "sunt" a fost fortata politic atunci in '49-'53.


Nu a fost forţată politic, pentru că nu există nici o decizie a autorităţilor comuniste care să impună această schimbare. A fost o măsură "forţată" de realitatea că vreo 80% din populaţie era analfabetă. Pur şi simplu a fost o măsură dictată de necesitatea de a face alfabetizarea cīt mai rapidă a populaţiei folosindu-se o scriere simplă şi normală, adică īn ton cu limba romānă, nu cu limba latină. Scrierea cu Ā şi "sunt" a existat īntotdeauna doar din cauza latinomanilor din Academie, ea nu este necesară din punct de vedere lingvistic, ba chiar e contra principiilor lingvistice. Litera Ā este o invenţie romānească absolut ridicolă, făcută numai īn scop estetic, care nu ţine cont că limba unui popor trebuie să fie cīt mai practică, deci cīt mai uşor de scris. Din moment ce toate sunetele din limba romānă au cīte o singură literă alocată, ce motiv raţional există ca pentru sunetul Ī să se facă o excepţie şi el să fie scris cu două litere diferite? Absolut nici unul, faza cu asemănarea cu cuvintele latineşti e anulată de cuvinte scrise ca "rāu" (latinescul era "rivus"), "sān" (latinescul era "sinus") şi altele la fel, unde scrierea de tip Drăgănescu 1993 ascunde de fapt originea latină. Iar folosirea lui "sunt" e şi mai ruşinoasă, pentru că scoate la iveală complexul de inferioritate al romānilor faţă de străini, dus pīnă īntr-acolo īncīt un cuvīnt romānesc este scos din limbă pentru a fi băgat īn locul lui unul străin şi mort pe deasupra (latina nu mai e de multă vreme o limbă vie).



Wikipedia nu e o resursa pt. research.


Cuvīntul "research" nu există īn limba romānă. Poţi folosi cu īncredere cuvīntul "cercetare", nu ar trebui să-ţi fie ruşine cu el.

Dacă nu-ţi convine Wikipedia (deşi e o sursă foarte bună) atunci uite un pasaj dintr-o carte scoasă chiar de Institutul de Lingvistică al Academiei.

Sistemul vocalic al romānei cuprinde şapte unităţi fonematice: E, I, A, Ă, Ī, O, U, distinse după localizare şi apertură:

1) Localizare:
- anterioare ((pre)palatale) : E, I
- centrale : A, Ă, Ī
- posterioare (velare) : O, U

2) Apertură:
- deschise : A
- medii (mijlocii) : E, Ă, O
- īnchise : I, Ī, U

Vocalele posterioare se opun tuturor celorlalte vocale prin labializare (rotunjire); spre deosebire de alte limbi romanice (franceza, de exemplu), romāna nu posedă vocale anterioare labializate.

Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" : Enciclopedia Limbii Romāne (editura Univers Enciclopedic, 2001) - p. 613



Nu e vorba despre comunisti in regula lui "sunt"/"sint", despre comunisti e vorba in ce priveste impunerea lui "sint" acum 60 de ani.


Tu nu vrei să īnţelegi că nu e vorba de nici o impunere? E vorba doar de acceptarea unei realităţi, anume că romāna se scrie după cum se vorbeşte, nu invers. Vorbirea a apărut cu mult īnaintea scrisului şi ea este cea care guvernează evoluţia unei limbi. Īn romāna vorbită s-a folosit "sīnt" din timpuri imemoriale şi se foloseşte covīrşitor şi azi. Cei care vorbesc cu "sunt" fac parte dintr-o minoritate, pentru că acest "sunt" nu face parte din limba romānă, n-a evoluat odată cu ea, nu se potriveşte cu romāna vorbită. Că au īncercat unii īn secolul 19 să-l impună pe "sunt" īn vorbire şi că au existat alţii la fel de proşti īn secolul 20 care să īncerce acelaşi lucru nu schimbă deloc situaţia. Populaţia nu-l vrea pe "sunt" īn vorbire, pentru că el este străin limbii. Comuniştii nu au făcut altceva decīt să accepte realitatea, adică să scrie "sīnt", aşa cum s-a scris din vechime pīnă īn secolul 19 şi aşa cum a pronunţat populaţia dintotdeauna. Dar asta n-a fost ideea comuniştilor, ci a lingviştilor ca Ovid Densuşianu şi alţii, care preconizau o reformă ortografică īncă din 1932 pentru a aduce limba scrisă la realitatea vorbirii, eliberīnd-o de fanteziile latinomane ale unor exaltaţi.

sorstanciu
21.01.2010, 08:32
ce bine ar fi dacă unii şi-ar asculta propriile sfaturi.
zi aşa puicuşorule, romānii ... cu slavii ... că de la colonizarea Daciei ... cu slavi ... din zonele īnvecinate ... aferim neicuşorule!


Miştoul nu te face mai deştept, din contră, te arată īn adevărata ta lumină, de ignorant. Uite nişte citate mai jos, poate o să te lămurească să pui mīna pe cărţile de istorie ca să afli originea poporului romān.

===============================
Īn Dacia, slavii s-au aşezat īn număr mare şi īn toate părţile ei, nu numai īn unele regiuni, cum s-a crezut multă vreme. Ne-o spune cercetarea obiectivă a izvoarelor istorice, dar mai ales ne-o spune toponimia ţărilor noastre. [...] Cercetīnd harta, īn special harta topografică, găsim pīnă īn văile cele mai ascunse şi pīnă pe vīrfurile cele mai īnalte urmele aşezării slavilor, ale conlocuirii lor cu populaţia daco-romană.
................................
Īn ce priveşte cursurile de apă, īn oricare parte a teritoriului romānesc vom cerceta, apar astfel de denumiri slave. caracteristic e faptul că ele se īntreţes cu denumirile romāneşti. Cu alte cuvinte nu există īntr-un loc numai denumiri slave şi īn altul numai romāneşti, ci ele se amestecă īn chipul cel mai strīns. După un afluent cu nume romānesc, apare unul cu nume slav, apoi iar unul romānesc şi aşa mai departe. [...] Acelaşi lucru īn ce priveşte īnălţimile dealurile şi munţii. Chiar numele generic de deal, ca şi acela de podgorie, de care e strīns legat, au origine slavă. Munţii sīnt presăraţi cu numiri slave pīnă pe vīrfurile cele mai īnalte. [...] Dacă trecem acum la aşezările omeneşti vom constata aceeaşi situaţie. Multe din satele noastre, de asemenea unele din tīrguri şi oraşe, - care la originea au fost īn marea majoritate a cazurilor, tot sate, - poartă nume slave. Īnsuşi cuvīntul tīrg este slav.
.............................
Cum se explică aceste numeroase şi vechi numiri topice slave de pe īntreaga suprafaţă a pămīntului romānesc ? Satisfăcător, numai īntr-un singur fel: prin populaţia slavă care a locuit timp īndelungat acest pămīnt alături de daco-romani şi care a imprimat caracterul ei toponimiei.
Aşa se explică şi partea foarte largă pe care o au numele slave de persoană īn onomastica romānească. Dan, Radu, Vlad, Stan, Vīlcu, Voicu, apoi Dragomir, Tihomir (tatăl lui Basarab Īntemeietorul!), Vladislav, Miroslav, Stanislav, Dragoslav, etc. sīnt nume purtate la īnceput de năvălitorii slavi, apoi de strămoşii noştri. Dar să cercetăm mai departe urmele pe care le-a lăsat această numeroasă populaţie slavă īn fiinţa poporului romān. Sub raportul limbii, am citat mai sus afirmaţia unuia din cei mai competenţi specialişti că influenţa slavilor e superioară influenţei pe care au exercitat-o neamurile germanice asupra limbii galo-romanilor sau italienilor.
.................................
Rezumīnd cele de mai sus, constatăm că moştenirea pe care o avem de la slavi este foarte īnsemnată. Īn toponimie ea se īntīlneşte pretutindeni, pe īntreaga faţă a pămīntului romānesc; īn limbă ea īnseamnă două cincimi din vocabular, ceea ce arată nu un simplu īmprumut de cuvinte, ci amestecul intim al limbii daco-romanilor cu aceea a slavilor, fapt dovedit şi prin formarea de cuvinte noi, cu rădăcină latină şi sufix slav.

C.C. Giurescu - Istoria Romānilor - pag. 205, 207, 212 (editura All 2007)
=======================================


===============================================
Toate popoarele romanice din Europa īşi datorează existenţa unei duble asimilări. Mai īntīi se petrece asimilarea elementului autohton de către elementul roman. [...] Asimilarea elementului autohton este rezultatul pretutindeni al colonizării şi romanizării, apărīnd astfel sinteze etnice romanice: daco-romanii, galo-romanii, ibero-romanii. [...] A doua asimilare īnseamnă "topirea" unor elemente migratoare īn masa populaţiilor romanice: francii, vizigoţii şi burgunzii īn Gallia, vizigoţii şi suebii īn peninsula Iberică, ostrogoţii şi longobarzii īn Italia, unele neamuri germanice, iar mai tīrziu slavii īn Dacia. (pag. 94-95)
.........................................
Amestecul daco-romanilor cu alte populaţii, pīnă la slavi, se va fi făcut īn mică măsură sau chiar deloc. El este īn orice caz greu de surprins arheologic şi istoric. De aceea un rol asemănător celui deţinut de germanici īn etnogeneza romanicilor din vestul Europei, poate fi atribuit īn regiunile carpato-danubiene, doar slavilor. (pag.100)
....................................
Importante aşezări mixte, daco-romane şi slave s-au găsit la Iaşi (sec. al VI-lea), Hlincea (com. Ciurea, jud. Iaşi), ale cărei īnceputuri se plasează īn secolul al VII-lea, Suceava, īn diferite cartiere din Bucureşti (Ciurel, Militari, Străuleşti); o mare necropolă din sec. VI-VII la Sărata Monteoru (jud. Buzău), cu ceramică amestecată, slavă şi de tradiţie daco-romană. (pag. 101)
....................................
Īn contact cu slavii romanitatea orientală a căpătat cele mai īnsemnate particularităţi care o deosebesc de romanitatea occidentală. (pag. 102)
....................................
Spre sfīrşitul celei de-a doua jumătăţi a mileniului I se constată creşterea numărului de aşezări, corespunzător progreselor demografice.[...] Fortificaţiile apar abia acum, spre sfīrşitul mileniului, īn secolele VIII-IX, perioadă ce aparţine culturii Dridu. [...] Apariţia acestor aşezări īntărite este rezultatul transformărilor de ordin social şi economic īn comunităţile locale. Sub autorizarea unor juzi şi cneji, prin efortul colectiv al obştei şi al unor uniuni de sate, s-au construit locurile de refugiu şi apărare, necesare īn faţa noilor migrări de populaţii nomade dinspre răsărit. (pag. 102)
...................................
Atitudini politice au determinat şi poziţiile schimbătoare ale istoriografiei din Romānia referitoare la slavi. Dacă la sfīrşitul anilor '40 şi īn anii '50 li se atribuiau īn mod forţat slavilor descoperiri aparţinīnd altor migratori ori autohtoni, īn anii '70 şi '80 descoperiri slave au "devenit" autohtone. Este limpede că, īncepīnd cu secolele VI-VII, īn cultura romanică nord-danubiană se amestecă slavii, īn proporţii - obiectiv - greu de stabilit. (pag. 118)

Mihai Bărbulescu - Istoria Romānilor (editura Corint 2007)
=============================================


============================ ===========================
Este sigur că avem īn vinele noastre o parte apreciabilă de sīnge de-al coloniştilor aduşi de imperiu īn Dacia. Nu zicem sīnge "roman", fiindcă, dacă e să luăm cuvintele īn īnţelesul lor propriu, romani adevăraţi, adică locuitori ai Italiei, au fost după cum am văzut prea puţini. Au venit īn schimb traci, iliri, panoni, răsăriteni, vorbind limba latină, ceea ce e cu totul altceva din punctul de vedere al rasei.

Constantin C. Giurescu - Istoria Romānilor (1935) , reeditare īn 2007 la Editura All
================================================== =======

================================================== =
Romanizarea reuşeşte īn Dacia, īn pofida faptului că italicii erau puţini īn comparaţie cu restul coloniştilor, mulţi dintre ei orientali.

Mihai Bărbulescu - Istoria Romānilor (Editura Corint, 2007)
================================================== ==

marian42
21.01.2010, 09:16
Nu zic de Giurascu c-ar fi vreun nimeni, insa, la fel ca Iorga, iti spun sa-ti folosesti mintea si logica 'nainte de a-ti insusi parerea unuia sau altuia.
Cati ani slujbele crestine s-au tinut in slavona aici? Cat a durat scrierea (si implicit preluarea unor formule de adresare, termeni, cuvinte) in alfabetul chirilic?
In pofida acestui fapt fondul uzual din limba - zic de ce vorbim in mod firesc si aici ar fi graitoare o analiza pe vocabularul eminescian - e preponderent de sorginte latina, adica peste 70%.
Cat din 30% poate fi considerat ca venind dintr-un melanj al etnicului si cat din secolele de influenta religios-culturala?
Moshule, nu-s latinofil si nici slavofob, pui si io neste-ntrebari.

aramis_13
21.01.2010, 09:37
nici citarea incompletă nu te face savant ... că să īţi explic, mătăluţă ai zis (complet īn afară de subiect, pentru că discuţia se referea la etnogeneza limbii romāne şi nu a poporului romān) că colonizarea a fost făcută cu popoare de prin prejurul teritoriului Daciei, īn asta incluzānd şi slavii. ori conform surselor pe care binevoieşti a ni le expune īn ultimul tău mesaj, migraţia slavă a avut loc undeva īn secolele V-VII. aşa că de unde nenea savantule colonişti slavi la vremea colonizării romane? adicătelea chiar luānd īn calcul ca şi an de sfārşit al colonizării 275?

īn privinţa ignoranţei, să citeşti şi să nu ştii ce citeşti şi pe deasupra să aduci īn susţinerea afirmaţiilor tale dovezi care de fapt arată contrariul e o dovadă şi mai mare de ignoranţă.

hai să le luăm pe rānd:

- şi Giurescu şi Bărbulescu vorbesc amāndoi de o populaţie daco-romană aflată pe meleagurile alea la venirea slavilor. nici unul nici celălalt nu contestă asta.
- Bărbulescu acceptă asimilările ca fiind făcute īn felul următor: elementul roman a asimilat pe cel autohton (deci cel dac īn cel roman) rezultānd cel daco-roman. apoi elementul migrator (slav) s-a contopit īn cel existent deja.
- susţinerea că 40% din vocabularul romānesc este de origine slavă e trasă de păr, atāta vreme cāt se iau īn calcul cuvintele latine cu suficslav ca fiind de origine slavă. păi atunci le contabilizăm pe acestea şi la originea lor latină şi uite aşa avem 120% cuvinte īn vocabular.

că īn limba romānă sunt cuvinte slave? desigur! aşa cum sunt cuvinte de origine germanică, ugro-finică (adică d'alea ungureşti), turceşti, greceşti, tătreşti, etc. e normal, ţinānd cont de diferitele valuri de migraţii care au avut loc pe pămānturile astea. nu contestă nimeni faptul că prin vinele naţiei romāne curge şi sānge slav. sau got. sau vizigot. sau vandal. sau pecene. sau cuman. sau bulgar. sau ... mai zic?

ideea e īnsă următoarea: toate aceste populaţii au fost asimilate cultural/lingvistic īn masa autohtonă. ele au lăsat desigur o urmă, mai mare sau mai mică, funcţie de arealul de stabilire, de densitatea migratorilor raportată la cea autohtonilor. e şi normal, pentru aceste populaţii s-au stabilit pe teritoriul Daciei, nu au fost nimicite. nu am auzit īncă nici un istoric care să conteste existenţa acestor elemente "barbare" īn etnogeneza limbii şi poporului romān. chiar şi pe vremea "comuniştilor" asta am īnvăţat la şcoală.

ceea ce se pare că nu prea corespunde (cel puţin pentru mine) e influenţa romană asupra limbii şi culturii dacice. lucru recunoscut unanim, legiunile romane erau formate prea puţin din italici cāt mai ales din alte naţii. aşa īncāt coloniştii romani, marea lor majoritate fiind soldaţi lăsaţi la vatră (pentru că italicii erau cetăţeni iar cetăţenii romani nici īn ruptul capului nu s-ar fi strămutat să o facă pe coloniştii, atāta vreme cāt oricāt de sărăci ar fi fost, o duceau mult mai bine la Roma decāt pe coclauri, la marginea imperiului) provenind in teritoriile romanizate "deja". singurul lor element comun (īn afara pregătirii militare) era limba latină. dar să fie oare acest element comun suficient pentru a asimila elementul autohton, dac? din punctul meu de vedere, nu. cred că mai degrabă lucrurile au stat tocmai invers: elementul roman a fost īncorporat de şi īn cel dac. mai apoi se ridică problema originii comune a romanilor şi a dacilor. unii cercetători susţin că amāndouă popoarele au rădăcină comună: cea tracă. poate aşa se explică enigmnaticul "Decebalus per Scorilo" ...

revenind la influenţa slavă şi latină, te rog să īmi răspunzi la următoarea īntrebare: dacă pui faţa īn faţă teri oameni, de trei etnii (naţionalităţi) diferite, care nu vorbesc altă limbă decāt cea maternă, care din cei trei vor avea o origine comună mai pregnantă: cei care se īnţeleg cel mai mult īntre ei sau cei care nu?

şi după ce ai găsit răspunsul la īntrebare, īnlocuieşte pe cei trei cu un romān, un italian şi un slav (de care doreşti: bulgar, sārb, rus, polonez, ceh, etc.)
cine cu cine se va īnţelege? din limba cui va pricepe cele mai multe cuvinte romānul? din italiană sau din slavă? dar italianul? dar slavul, va īnţelege el ceva din ce vorbesc cei doi?

Raven
21.01.2010, 10:13
Descarcă arhiva de mai jos şi ai să afli totul despre dezbaterea referitoare la scrierea cu Ī/Ā şi sīnt/sunt de-a lungul vremii. Arhiva conţine capturi de ecran după paginile unui tratat de gramatică.

http://www.megaupload.com/?d=PQUO1TP7
Eu am intrebat ce s-a simplificat, nu ce s-a dezbatut. Practic, ce s-a schimbat in 1932 in comparatie cu ce s-a schimbat in anii '50?



Nu a īntrebat nimeni populaţia cum vrea să scrie nici īn secolul 19 şi nici īn secolul 20.
Populatia nu e intrebata niciodata nicaieri. Poate poporul sa fie intrebat. Despre ce popor roman vorbesti in sec. XIX? Si cand mai exact in sec. XIX?



Şi asta pentru că academicienii aveau un scop mult mai important īn vedere, anume nevoia de a scăpa de judecata populaţiei pentru colaboraţionismul cu comuniştii.
Iorgu Iordan, eh?



Un popor se poate īnrudi cu un alt popor, nu cu un concept. Deci romānii se pot īnrudi cu slavii sau latinii, dar nu cu slavitatea sau latinitatea. Acest lucru este susţinut şi de lingvişti, cei care spun că trebuie făcută diferenţierea īntre poporul romān şi limba romānă, pentru că nu reprezintă un tot unitar care să fie analizat ca un īntreg. Romānii ca popor nu sīnt latini (nu descind genetic din italici), īnsă limba romānă descinde din limba latină.
Tocmai, topicul este despre gramatica limbii romane, nu despre ADN-ul poporului roman.
Dar poate detaliezi despre colonistii adusi de romani in Dacia. Se stie relativ bine din ce parti ale Imperiului au fost adusi, dar nu se stie ce erau. In fapt nu conteaza atat etnicitatea (ADN-ul), cat cultura si atitudinile. Colonistii adusi erau romani sau romanizati de mult timp. Nu au fost adusi sclavi africani pe post de colonisti.



Ba am habar, pentru că faci nişte afirmaţii care te arată ca un necunoscător total al istoriei limbii romāne. Asta te face să apari īn ochii tuturor ca un propagandist care nu are cunoştinţe despre lucrurile la care se referă īn propaganda lui. Uite ce ziceai īn mesajul de mai īnainte:

Raven : "sunt" care este forma originala si vine din latinescul "sumus" a fost schilodit si inlocuit cu "sīnt"

Cum poţi să afirmi că "sunt" este forma originală din romānă şi că ea derivă din "sumus"? Poate că īţi īnchipui tu asta, dar nu are nici o legătură cu realitatea. Dacă ai deschide orice carte de istorie a limbii romāne te-ai lămuri īnainte de a face astfel de afirmaţii fanteziste. Cuvīntul "sunt" nu derivă īn romānă din nimic, el nu face parte din evoluţia naturală a limbii, fiind introdus īn mod artificial īn limbă īn secolul 19, mai īntīi cu scrierea "sūnt" (citit "sīnt"), apoi cu scrierea "sunt", exact ca şi cuvīntul latinesc. Cuvīntul romānesc care a evoluat odată cu limba este "sīnt", dovadă faptul că lumea şi acum pronunţă "sīnt", nu "sunt". Limba romānă are nişte legi intrinseci de pronunţie, care nu pot fi afectate de ucazurile academicienilor. Asta a fost evoluţia naturală, de la latinescul "sint" la romānescul "sīnt".
Habar n-ai despre ce/cat imi inchipui eu. Iti inchipui ce-mi inchipui poate.

We are entitled to our own opinions, but not to our own facts.

Lumea perioadei interbelice de ex. folosea "sunt". Deci cat de inapoi sa ne ducem? Sec. XVIII? Cine incearca sa citeasca cum se scria in sec. XVIII va avea dificultati f. mari.

Vad ca vorbesti in numele tutulor, vorba tovarasului.



Deci n-a schilodit nimeni limba romānă īn 1953, din contră, au schilodit-o ăia care l-au băgat īn limbă pe "sunt", cel care este respins de populaţie īn vorbire, fiind un cuvīnt mai dificil de pronunţat, cu un caracter artificial pentru limba romānă. Īn 1953 s-a reparat greşeala făcută īn secolul 19 de a da afară din limbă un cuvīnt romānesc (sīnt), pentru a fi băgat īn locul lui unul străin (sunt).
Adica Scoala Ardeleana a fortat schimabari lingvistice majore asupra unui popor inexistent timp de 60% in sec XIX si neunificat pana in 1918.
Academia RPR in schimb n-a fortat nimic.
Iar tu inveti pe cei care au trait (sau au avut membri apropiati din familie in) vremurile de atunci cum au stat lucrurile de fapt.



Caracterul fonetic al limbii a primit o lovitură majoră atunci cīnd s-a trecut de la alfabetul chirilic la cel latin şi a īnceput scandalul cu ortografia. Cu chiu cu vai au fost acceptate diacriticele, după ce s-a dovedit că sīnt cea mai bună soluţie pentru sunetele Ă Ī Ş Ţ, care īn alfabetul chirilic aveau deja litere speciale, dar īn cel latin au trebuit inventate. Şi nici azi unii nu acceptă aceste diacritice care probabil īn mintea lor "strică" aspectul latin al limbii (cum se gīndea īncă din secolul 19), dovadă că multă lume nu le foloseşte cīnd scrie la calculator. Deci discuţiile pe tema caracterului fonetic ar trebui să ţină seama de faptul că alfabetul latin are particularităţile lui, care nu se potrivesc la fel de bine cu limba romānă aşa cum se potrivea alfabetul chirilic (care are şi de vreo două ori mai multe litere). Romāna scrisă cu alfabet latin nu are un caracter fonetic perfect, dar asta nu e o problemă majoră.
Alfabetul chirilic e o relicva pe cale de disparitie. A fost un imens pas inainte la aparitia sa acum un mileniu (circa).

Multi din cei care scriu la calculator nu folosesc diacritice pt. ca in viata de zi cu zi scriu in alta limba decat romaneste (prin natura situatiei personale) si nu pt. ca au ceva contra diacriticelor romanesti.



O problemă majoră este īnsă reprezentată de numărul mare de oameni care scriu incorect. Iar pentru ca acest număr să scadă, trebuie ca limba să aibă reguli cīt mai logice şi cīt mai simple. Dacă regulile se complică, lumea va face mai multe greşeli. Aşa se īntīmplă acum cu dubletul "nicio/nici o", care īnainte era scris doar "nici o". Nu īnseamnă că scrierea "nicio" este greşită, īnsă ea complică lucrurile, pentru că lumea trebuie acum să se gīndească unde să folosească "nicio" şi unde "nici o". Şi n-o să stea nimeni să se gīndească, astfel că de multe ori se va scrie greşit, lucru care īnainte nu se īntīmpla, cīnd lumea ştia că există o singură scriere indiferent de situaţie, "nici o".
Nu sunt de acord ca simplificarea gramaticii aduce automat scaderi importante in numarul celor care scriu/vorbesc incorect. Vezi USofA in comparatie cu Marea Britanie.
Ce poate sa aduca asemenea scaderi sunt reguli clare, nu neaparat simple. Ex. sa se scrie "nici o" sau "nicio" peste tot, dar nu uneori despartit si alteori impreunat.

Raven
21.01.2010, 10:40
Nu pot sa comasez intr-o singura postare cu precedenta pt. ca se depaseste limita de 10000 de caractere.



Şcoala Ardeleană a fost precursoarea comuniştilor īn ce priveşte folosirea minciunilor sfruntate despre istoria romānilor. Atunci s-a introdus propaganda īn lucrările de istorie, inclusiv īn manualele şcolare. Istoria este o ştiinţă, ea trebuie să fie obiectivă, nu să fie supusă dorinţelor unora sau altora.
Sa pui Scoala Ardeleana alaturi de cei mai mari criminali din istorie (comunistii) e complet aberant.
Istoria se vrea o stiinta, dar e cea mai subiectiva dintre stiinte. E f. supusa politicului, mai ales in tari ca Romania.



Este complet irelevant cum scriau nişte personalităţi culturale interbelice. Asta nu arată decīt că ele urmau regulile impuse de Academia de atunci.
Ba e f. relevant. Fiecare cu modelele lui.

Vrei sa zici ca Rebreanu sau Noica nu scriau corect gramatical? Sau Casa Regala? (Regisorul carol II a avut totusi o calitate: a promovat cultura romana prin Fundatia Culturala care ii purta numele.)



Nu a fost forţată politic, pentru că nu există nici o decizie a autorităţilor comuniste care să impună această schimbare. A fost o măsură "forţată" de realitatea că vreo 80% din populaţie era analfabetă. Pur şi simplu a fost o măsură dictată de necesitatea de a face alfabetizarea cīt mai rapidă a populaţiei folosindu-se o scriere simplă şi normală, adică īn ton cu limba romānă, nu cu limba latină.
Academia RPR ce era? Entitate independenta de comunism? In comunism nu exista independenta decat in solitar, in sinea individului. Tot ce se executa de catre oricare entitate juridica (sa zic asa) este conform liniei partidului.

Asa s-a alfabetizat societatea RO, cu facultati muncitoresti de 6 luni unde cei cu origini sanatoase si nivel politic corespunzator cresteau in 6 luni cat altii in 5 ani.

Edit: 80% analfabeti in 1948?! Adica doar 20% din populatie putea sa scrie si sa citeasca in 1948?! De unde ai scos cifra asta? Invatamantul de 4 clase era obligatoriu cu mult inainte de razboi.



Scrierea cu Ā şi "sunt" a existat īntotdeauna doar din cauza latinomanilor din Academie, ea nu este necesară din punct de vedere lingvistic, ba chiar e contra principiilor lingvistice. Litera Ā este o invenţie romānească absolut ridicolă, făcută numai īn scop estetic, care nu ţine cont că limba unui popor trebuie să fie cīt mai practică, deci cīt mai uşor de scris. Din moment ce toate sunetele din limba romānă au cīte o singură literă alocată, ce motiv raţional există ca pentru sunetul Ī să se facă o excepţie şi el să fie scris cu două litere diferite? Absolut nici unul, faza cu asemănarea cu cuvintele latineşti e anulată de cuvinte scrise ca "rāu" (latinescul era "rivus"), "sān" (latinescul era "sinus") şi altele la fel, unde scrierea de tip Drăgănescu 1993 ascunde de fapt originea latină. Iar folosirea lui "sunt" e şi mai ruşinoasă, pentru că scoate la iveală complexul de inferioritate al romānilor faţă de străini, dus pīnă īntr-acolo īncīt un cuvīnt romānesc este scos din limbă pentru a fi băgat īn locul lui unul străin şi mort pe deasupra (latina nu mai e de multă vreme o limbă vie).
Pe ce te bazezi cand zici ca "sint" e cuvant romanesc? Cand au aparut primii vorbitori de limba romana? Si cum vorbeau/scriau ei la vremea respectiva?

In aceeasi ordine de idei, e clar ca e o regula complicata inutil sa se scrie cu doua feluri de "ī" in afara termenilor derivati din "Romānia". Dar nu e o regula asa de complicata incat sa puna probleme in aplicare.



Cuvīntul "research" nu există īn limba romānă. Poţi folosi cu īncredere cuvīntul "cercetare", nu ar trebui să-ţi fie ruşine cu el.

Dacă nu-ţi convine Wikipedia (deşi e o sursă foarte bună) atunci uite un pasaj dintr-o carte scoasă chiar de Institutul de Lingvistică al Academiei.
Cu scuzele de rigoare am sa spun ca prima limba scrisa la mine nu mai este romana, deci inevitabil se intampla sa amestec cate un termen strain.

Nu-mi convine Wikipedia cand e vorba de cercetare pt. ca am vazut neadevaruri colosale acolo. Un exemplu: Al. Paleologu e declarat fascist si colabortaor cu Securitatea si regimul comunist in Wikipedia chiar in startul paginii la rubrica de prezentare pe scurt. El a fost prima personalitate care a recunoscut public in '90 ca a colaborat cu Securitatea si a detaliat si in ce conditii (santaj, tortura). Daca despre asta se mentioneaza laconic spre finalul paginii in Wikipedia, afirmatia ca a fost fascist nu este substantiata prin nimic.

Ben_Gal
21.01.2010, 15:17
cel mai simplu īţi spune taica windows cum se face: setezi tastatura īn limba romānă şi scrii direct cu diacritice. fără copy-paste sau find-replace.
taica windows nu este pregatit pentru aia care scriu in directie corecta, de la dreapta la stinga si incurca trebele.

aramis_13
21.01.2010, 16:06
ba iaşte pregătit şi pentru aceia ... şi pentru ăia de scriu de sus īn jos şi apoi dreapta-stānga.

Felicity
25.01.2010, 00:31
O intrebare in special pentru Felicity, aramis 13 sau sorstanciu, dar, bineinteles, oricine poate sa-si dea cu parerea. Cum credeti ca va intra in dictionarul limbii romane (ca presupun ca va intra) cuvantul "topic" la forma plural: topice, sau topicuri? Ma refer la "topic" in sensul in care il folosim pe forum, nu la sensul de "ordinea cuvintelor in propozitie".
Eu nu cunosc raspunsul la intrebare, dar dupa "ureche" mi-ar suna mai bine pluralul "topicuri".

Si mie, Kirk, tot "topicuri" imi suna mai romaneste; deja existentul "topice" (la care se referea aramis) inseamna, desigur, altceva.

Ma gindesc la alte cuvinte care se termina in -ic.... cum le suna pluralul?
... batic - baticuri
... portic - porticuri
... aspic - aspicuri
Mai stiti? Mie nu-mi vin in minte asa repede... acestea sint toate substantive neutre.

Asa ca da, si eu tot "topicuri" as prefera, Kirk...


Legat de cuvinte nou introduse - noi avem asa de putin de spus in aceasta privinta, din pacate... - nu stiu daca va este cunoscuta lista de mai jos:

Cuvinte nou introduse

> a accesa
> adidas (pantof)
> agreement
> aviar
> banner
> babysitter (pl. babysittere)
> background (pl. backgrounduri)
> bermuda
> bip
> boschetar
> deflui
> euroatlantic
> hotline
> macho
> link
> fitness
> nelegal
> dixieland
> a dili
> hacker

... "a deflui"?! "boschetar"?! "a dili"?!

Raven
26.01.2010, 07:36
Si mie, Kirk, tot "topicuri" imi suna mai romaneste; deja existentul "topice" (la care se referea aramis) inseamna, desigur, altceva.

Ma gindesc la alte cuvinte care se termina in -ic.... cum le suna pluralul?
... batic - baticuri
... portic - porticuri
... aspic - aspicuri
Mai stiti? Mie nu-mi vin in minte asa repede... acestea sint toate substantive neutre.

Asa ca da, si eu tot "topicuri" as prefera, Kirk...
Vis - vise
sau
Vis-visuri?

Logaritm - logaritmi
sau
Logaritm - logaritmuri?




Cuvinte nou introduse

> a accesa
> adidas (pantof)
> agreement
> aviar
> banner
> babysitter (pl. babysittere)
> background (pl. backgrounduri)
> bermuda
> bip
> boschetar
> deflui
> euroatlantic
> hotline
> macho
> link
> fitness
> nelegal
> dixieland
> a dili
> hacker

... "a deflui"?! "boschetar"?! "a dili"?!
Multe penibilitati in lista de termeni nou introdusi.

"Agreement" e penibil. Exista termenul f. romanesc "intelegere".

"Babysitter" exista demult in forma "bona".

"Nelegal" aduce ceva in plus sau vreo diferenta fatza de "ilegal"?!

kirk
30.01.2010, 01:37
Pe mine ma obsedeaza problema cu pluralul lu' "topic". Chir, cum s-o fi zicand, fifi, nu stii? Glumesc. Nu te intreb pentru ca deja stiu parerea ta. Multumesc, Felicity, oricum, pentru raspuns. Dar ma gandeam asa, si eu ca omul, o fi existand vreun substantiv romanesc terminat in "ic" (avand mai mult de o silaba, bineinteles) la care accentul sa cada pe prima silaba, asa cum e cazul cu "topic"-ul nostru (care ina nu e al nostru)? M-am tot gandit si nu gasesc niciunul. As fi vrut sa vad, pentru comparatie, cum formeaza pluralul. Toate pe care le stiu nu au accentul pe prima (batic, ibric, polonic ...). Nu vorbesc de adjective, ca de alea sunt multe: termic, cosmic, harnic...Voi stiti vreunul? Sa nu veniti cu "garlic", ca asta chiar nu are sanse sa intre in dictionarul nostru.

sorin
30.01.2010, 08:54
Pe mine ma obsedeaza problema cu pluralul lu' "topic".
pana la proba contrarie, eu am folosit, folosesc si voi folosi "topice" ca plural, conform dexonline.ro:
http://dexonline.ro/search.php?cuv=topic

daca stie cineva un dictionar mai credibil, este rugat sa posteze informatii aici.

sorin
05.04.2010, 21:32
intalnesc foarte des pe paginile de internet ale ziarelor de sport in special, cuvantul "tenismena", ca si cum ar fi femininul de la "tenisman" (teroretic, "tenisman" ar trebui sa vina din engleza (tennis+man), dar nu l-am gasit pe dictionary.com de exemplu. deci, consider ca pana si "tenismen" (cum scriu ziarele romanesti referindu-se la un jucator de tenis (pentru ca "men" este plural in engleza) este incorect, ce sa mai zic de "tenismena"!!??
voi ce credeti, e corecta folosirea cuvantului "tenismena", eventual chiar si "tenismen"?

p.s. nu-mi amintesc daca am mai pus intrebarea asta sau nu, ca nu am gasit asa ceva pe forum.

aramis_13
06.04.2010, 07:14
strict literar, nu. e o "īmprumutare" complet greşită şi apoi o transformare şi mai greşită genului.
din păcate īn vocabularul modern - cel puţin ăla romān - astfel de cuvinte (englezisme, franţuzisme) au prins rădăcini, chiar dacă forma lor de derivare din cuvintele originare este greşită

biliboaca
06.04.2010, 08:00
strict literar, nu. e o "īmprumutare" complet greşită ...


cum crezi ca ar fi fost corect?

"Etimologia cuvāntului «tenis», provine de la francezul «tenez» (tine!) cu care jucătorii īşi anunţau adversarii că aruncă mingea pentru serviciu şi pe care englezii, preluānd īn secolul XV «jocul cu palma», l-au numit «tennis»"

elliane
06.04.2010, 13:24
Interesant,in italiana apare ca "jucatoare de tenis feminin".Nu are un sinonim.

aramis_13
06.04.2010, 18:20
cum crezi ca ar fi fost corect?

"Etimologia cuvāntului «tenis», provine de la francezul «tenez» (tine!) cu care jucătorii īşi anunţau adversarii că aruncă mingea pentru serviciu şi pe care englezii, preluānd īn secolul XV «jocul cu palma», l-au numit «tennis»"

a răspuns elliane ... aproape: jucător/are de tenis.

elliane
07.04.2010, 02:08
a răspuns elliane ... aproape: jucător/are de tenis.Ai dreptate,daca spui "jucatoare","feminin" nu mai are rost.

fifi
20.09.2010, 18:16
Am citit azi pe la offtopic şi am văzut gālceava dintre NYCDream şi Opium, īn mare măsură nu mă interesează ce au ele de īmpărţit, nu ţin nici cu una nici cu alta, pentru mine ele sunt la fel: două fiinţe cu calităţi şi defecte ca noi toţi de altfel īnsă mi-a atras atenţia discuţia despre gramatică.

Ca una care nu spune că ştie foarte bine gramatica limbii romāne dar măcar īncearcă, nu pot să mă abtin şi să las să treacă ceva care mă deranjează de mult timp: Opium spune că e dăscăliţă īnsă NYCDream are dreptate, eu nu acum am văzut, ci mai demult, că Opium face greşeli majore de ortografie, īn repetate rānduri, şi nu e vorba de rapiditatea tastării, ultimul exemplu, are foarte multe de acest fel (nu am acum timp să le caut) care s-au discutat pe acest topic:

I-ti satisfac curiozitatea, vad ca e singurul mod in care te poti SATISAFCE si tu macar...

Am văzut că Opium e acum suspendată pentru 2 săptămāni, sper să nu interpreteze cumva că postez despre ea īn lipsa ei sau că am ceva personal cu ea, este vorba strict despre dulcea, frumoasa dar şi complicata noastră limbă romānă.

ca atare, Opium, ştiind cum e să trăieşti īn diaspora pentru ani buni de zile, să nu vorbeşti şi scrii īn limba maternă pentru o perioadă mai mare de timp, īţi sugerez să mai treci şi pe acest topic din cānd īn cānd, dacă o să-ţi pară rău să nu-mi dai nici un ban. Acelaşi lucru, fără nici cel mai amărăt gānd rău recomand şi forumistelor Eliane şi Loniia, haideţi cu toţii, căci am eu o bănuială că se poate, „Cu o floare nu se face primăvara” spune un proverb romānesc dar eu contrazic şi zic la rāndul meu, „...dar şi cu o floare īn minus, primăvara nu mai e aceeaşi”.

Sunt conştientă de ceea ce mi-am aşternut odată cu poastarea acestui mesaj dar īmi asum toate consecinţele, aşa că, vă rog, fără milă, roşiile de rigoare drept la fifi-n cap! :)

Felicity
20.09.2010, 21:17
(...) aşa că, vă rog, fără milă, roşiile de rigoare drept la fifi-n cap! :)

cu flori am voie sa arunc, fifi? http://forum.romanian-portal.com/images/icons/icon7.gif

eu te-as sprijini cu drag cu niste contributii la topic, insa am retina inca singerinda de la citirea (recent) a unui mesaj, tot al forumistei respective, in care "dansau" veseli cam 20 de "i-ti" si "i-mi"...

lista ta, aceea cu invitatii de a trece pe aici, ai putea-o lungi fara efort, mai ales cu numele celor care maltrateaza "i"-ul... (bine ca l-ai prins tu repede si l-ai pus la loc pe cel fugit din scrii, m-am temut putin ;) )

mai sint pe aici mesaje cu "a-si (vrea sa)", "a-si (incerca sa)", etc.,
va rog frumos, corect e "as incerca sa", "as vrea sa", etc.; e vorba de conditionalul-optativ.

a-si (face/dori/..., etc.) e o forma a infinitivului (reflexiv).


fifi, impartim rosiile! http://forum.romanian-portal.com/images/icons/icon10.gif

JulianM
21.09.2010, 08:53
Cred că și eu am făcut greșeli gramaticale căcălău ! ... (pardon de expresie ...)

Recunosc că și eu sunt genul de ins grăbit să-și publice ideile - dar măcar e cert că nu am intenționat niciodată să public doar pt. ca să ajung la un nr. foarte mare de mesaje postate ...
Am avut și eu "neşte" idei și am simțit nevoia să le īmpărtășesc pe forum (și ca să fug de postări consecutive - care pot īntr-adevăr "polua" un topic, cāteodată - am revenit de multe ori și am reeditat mesajele cu Adăugiri ... vedeți scris acolo jos "motivul editării mesajelor respective" ... Cred că am editat postări cu adăugiri ca nimeni altul ... Ce-i drept am creat și vreo cāteva topice care obligau la așa ceva ...)

Oricum, topicul ăsta e interesant ! ...

Dar cred că la mine cel mai deranjant a fost faptul că am scris fraze (cam) prea lungi și cu multe paranteze ... Enfin ...
(posibil ca și "enfin" ăsta să fi deranjat - dar ... nu mi-o luați īn nume de rău ... Sunt prea obișnuit cu el de 20 de ani. Mai scriu și "īn fine" cāteodată ...)

:)

kirk
21.09.2010, 14:25
...ştiind cum e să trăieşti īn diaspora pentru ani buni de zile, să nu vorbeşti şi scrii īn limba maternă pentru o perioadă mai mare de timp, īţi sugerez să mai treci şi pe acest topic din cānd īn cānd...
Dar si tu, fifi, traiesti in diaspora de ani buni de zile. Cum se face ca nu comiti greseli gramaticale (sau, oricum, nu multe)? Povesteste-ne si noua care e secretul.
Ce bine de mine ca scriu rar. In felul asta nici greseli multe nu am cum sa fac. Stiti cum e...Cine nu munceste nu greseste (si cine nu greseste merita sa fie promovat!).
Felicitari pentru initiativa!

Felicity
21.09.2010, 15:35
(...) ştiind cum e să trăieşti īn diaspora pentru ani buni de zile, să nu vorbeşti şi scrii īn limba maternă pentru o perioadă mai mare de timp (...)

sa nu te superi, fifi (si kirk), dar eu nu inteleg acest argument.

ba mai mult: il consider chiar deranjant si inacceptabil - deci il resping - cu atit mai mult in cazul celor care sustin ca sint "profesori" (nu despre tine e vorba, Julian!) si al celor care isi depun aici fara jena lista cu "diplome (universitare)", sa nu mai spun de masterate, doctorate si asa mai departe! (?!)

vreti sa spuneti ca un "imi" invatat corect in tara de origine "se uita" si devine de la sine sau din cauza... climei "i-mi" (si e OK) pe alte meridiane?! come on...

nu ma refer la unele deformari inocente, poate inerente, in exprimare la un moment dat (dupa muuulti ani), ci la notiunile de baza ale gramaticii, ale gramaticii oricarei limbi invatate, de altfel, nu neaparat ale gramaticii limbii materne; pe acelea nu le uiti, dupa cum nu poti uita nici mersul pe bicicleta!

si mai exista o categorie de forumisti: a celor pur si simplu obraznici, care ii corecteaza, ironizeaza si "pun la punct" pe altii pe forum (referitor la erori gramaticale), in timp ce ei insisi au mari deficiente la acest capitol, vizibile chiar in textul dorit ironic prin care ii "corecteaza" pe altii! aceasta categorie are nu numai neintelegerea, ci si dispretul meu - hei, nu spun ca ar conta cumva, nu cred, dar spun... ;)


fifi, cum stam cu receptia de rosii?http://forum.romanian-portal.com/images/icons/icon10.gif

AndaF
23.09.2010, 15:47
Dar si tu, fifi, traiesti in diaspora de ani buni de zile. Cum se face ca nu comiti greseli gramaticale (sau, oricum, nu multe)? Povesteste-ne si noua care e secretul.
Ce bine de mine ca scriu rar. In felul asta nici greseli multe nu am cum sa fac. Stiti cum e...Cine nu munceste nu greseste (si cine nu greseste merita sa fie promovat!).
Felicitari pentru initiativa!

Ma bucur sa te vad Kirk :)

E mare lucru in viata asta, si pe forum sa iei si sa vezi lucrurile bune, si sa le lasi pe cele rele altora.

Si eu am facut greseli gramaticale,incerc sa le corectez, si sa nu "dau cu parul" in capul altora.

Incerc sa vad lucrurile bune - sunt utilizatori pe forum care n-au vorbit limba romana de mici copii, pot eu sa-i acuz de ceva? Mai bine ma bucur ca au gasit prieteni de conversatie :)

sper ca n-am lasat multe greseli gramaticale in urma...

Raven
23.09.2010, 19:49
http://i201.photobucket.com/albums/aa101/R-a-v-e-n-s/Various/Gramatica.jpg

Munceste de se rupe. Ca ie mai multe/multi.

fifi
17.04.2011, 15:25
''Julian,nu prea inteleg cum vine asta,nu credeam ca exista o limba pentru barbati si alta pentru femei:surprised:''



esta ca si cum ai vedea o femeie reparand la o masina in fata blocului cu sitcla de bere intro mana si cu tigara in coltul gurii...nu ca ar fi interzis, dar parca unui barbat nu-i sta atat de rau...este un exemplu tipic manelistico/romanesc...
scuza-ti interventia...

manolica1, absenţa diacriticelor şi studierea superficială a topicului respectiv mă face să nu īnţeleg ce ai vrut să spui, ar fi două variante:
1. „scuză-ţi intervenţia” adresat elianei?
2. „scuza-ţi intervenţia”- greşit, corect fiind „scuzaţi intervenţia”, adresată participanţilor la topic, cititorilor?

scuză-mă şi tu acum pe mine pentru intervenţie că-s curioasă ca o māţă şi mi-e frică de bătaie ce n-ai văzut. :)

kirk
30.04.2011, 17:20
Intr-o problema de pe topicul de matematica a trebuit sa scriu ceva despre volumul...pentru apa si volumul pentru gheata. Pentru apa nu am avut nicio problema sa scriu "volumul apei", dar pentru gheata am avut (si am si acum) un dubiu. Poate cineva ma va lamuri. Cum se formeaza genitivul substantivelor feminine care nu au plural? Cu "ei", ca in cazul apei sau cu doi "i"? Deci ghetei sau ghetii? Calitatea fainei? sau calitatea fainii?

aramis_13
30.04.2011, 18:04
pentru feminin, se adaugă i la singularul nearticulat şi respectiv lor la plurarul nearticulat

kirk
30.04.2011, 22:06
pentru feminin, se adaugă i la singularul nearticulat

Pai singularul nearticulat este "gheata". Daca mai adaugam un "i" iese "gheatai".

aramis_13
30.04.2011, 22:18
singularul/plurarul nearticulat de la genitiv-dativ...

lara_iulia
01.05.2011, 04:38
Pai singularul nearticulat este "gheata". Daca mai adaugam un "i" iese "gheatai".


In momentul in care adaugam acel "i" pentru formarea genitivului atunci intervine o mica modificare in formarea cuvantului si anume:
gheata - ghetii
asa cum se procedeaza si la cuvantul:
femeia - femeii

:)

aramis_13
01.05.2011, 08:09
Pai singularul nearticulat este "gheata". Daca mai adaugam un "i" iese "gheatai".


In momentul in care adaugam acel "i" pentru formarea genitivului atunci intervine o mica modificare in formarea cuvantului si anume:
gheata - ghetii
asa cum se procedeaza si la cuvantul:
femeia - femeii

:)

singularul genitiv-dativ nearticulat de la gheţă este gheţi.

lara_iulia
01.05.2011, 08:25
singularul genitiv-dativ nearticulat de la gheţă este gheţi.

Intr-adevar mi-a scapat notiunea de "nearticulat" dar cum pui intrebarea la "gheti" ca sa-ti fie la genitiv-dativ?

aramis_13
01.05.2011, 08:26
habar nu am... de cānd am īnvăţat eu lucrurile astea a trecut o grămadă de apă pe Cibin.

ce zic unii mai pricepuţi decāt mine:


Genitiv-dativul singular
La substantivele feminine de tipul apărătoare, casă, femeie, gramatică, lipitoare, vulpe, genitiv-dativul singular nearticulat este identic cu pluralul nearticulat (niște apărătoare (persoane) sau apărători (obiecte), case, femei, gramatici, lipitori, vulpi — acestei apărătoare sau apărători, case, femei, gramatici, lipitori, vulpi), iar cel articulat se formează adăugānd articolul hotărāt -i la genitiv-dativul singular nearticulat; apărătoarei sau apărătorii, casei, femeii, gramaticii, lipitorii, vulpii.

La substantivele feminine terminate la nominativ-acuzativ singular nearticulat īn -ie īn hiat (tipul cāmpie, pustie, vie), genitiv-dativul nearticulat este de asemenea identic cu pluralul (acestei cāmpii, pustii, vii), dar cel articulat se formează adăugānd articolul hotărāt -i la nominativ-acuzativul singular nearticulat: cāmpiei, pustiei, viei.

Substantivele feminine terminate la nominativ-acuzativ singular īn -e sau -ee (care au pluralul tot īn -ee sau nu se folosesc la plural) au aceeași formă și la genitiv-dativul singular nearticulat: justețe, onomatopee; acestei justețe, onomatopee, iar cel articulat se formează adăugānd articolul hotărāt -i la această formă comună: justeței, onomatopeei.

La substantivele feminine cu pluralul īn -uri, genitiv-dativul singular nu corespunde formei de plural: trebi față de treburi.

Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au genitiv-dațivul singular diferit: !maică1 „călugăriță”, g.-d. art. maicii; !maică2 „marnă”, g.-d. art. maicei/maicii/maichii; soră1 „grad de rudenie”, g.-d. art. surorii, soră2 „infirmieră”, g.-d. art. sorei; la substantivul piele, genitiv-dativul diferă in funcție de sens: pielii, dar (la animale) pieii.

La unele substantive feminine nume de rudenie terminate īn -ică, precum și la substantivul masculin vlădică, asemănător formal cu ele, sunt admise mai multe forme de genitiv-dativ singular: mămicăi/mămicii/mămichii, vlădicăi/vlădicii/vlădichii.

Formațiile cu structura substantiv denumind persoane (grade de rudenie sau relații sociale) + adjectiv posesiv: bunicu-meu, bunică-mea, nevastă-mea, soră-mea au genitiv-dativul la masculin cu articolul proclitic lui: lui bunicu-meu, iar la feminin bunică-mii, nevesti-mii, soră-mii.

Unele substantive proprii provenite din substantive comune au genitiv-dativul diferit de acela (articulat) al substantivelor comune respective: lui Brăduț, Floricicăi/Floricichii, Vioarei, față de brăduțului, floricelei, florii.
La unele nume proprii, normele actuale admit variante de flexiune: Floricicăi/Floricichii, !Ilenei/lleanei.

lara_iulia
01.05.2011, 08:34
habar nu am... de cānd am īnvăţat eu lucrurile astea a trecut o grămadă de apă pe Cibin.

Dativul raspunde la intrebarea "cui?" iar genitivul la "al, a, ai, ale cui?"
Asa ca pentru formarea la genitiv al cuvantului gheata este nevoie de 2 de "i", adica ghetii.

P.S. daca adaugam un adjectiv demonstrativ inaintea substantivului atunci poate lua si forma spusa de tine. Dar in niciun caz singur.

kirk
01.05.2011, 11:54
Interesant! Cat traim tot invatam.
Englezii, oameni practici, nu s-au mai complicat cu genuri: feminin, masculin, neutru.

fifi
05.05.2011, 19:02
Interesant! Cat traim tot invatam.
Englezii, oameni practici, nu s-au mai complicat cu genuri: feminin, masculin, neutru.

practici sau comozi?! au mai scos şi pluralul de la pronumele personal, persoana a II-a, „tu, voi”= "you", ca să nu mai vorbim de cuvinte cu mai multe īnţelesuri, un ex. este "to paint" care īnseamnă şi „a vopsi” şi „a picta”.

kirk
05.05.2011, 20:23
un ex. este "to paint" care īnseamnă şi „a vopsi” şi „a picta”.
sau "to ask", care inseamna si "a cere", si "a ruga". Pai una e una si alta e aillalta. Daca vrei sa zici: "Bai, roaga-l pe taica-tau sa vina pana la mine (sa ma ajute cu ceva)", cum zici? "Hey (nu stiu cum se zice la 'bai'), ask your dad..."? Pai nu-i ceri, ca nu il obligi, il rogi. Sau, la o adresare directa e foarte utilizat termenul "please", dar ce te faci cand actiunea e la timpul trecut - l-am rugat sa-mi dea niste bani? Sau la viitor - o sa-l rog sa...? I-am cerut? O sa-i cer?
Ce mai incoace si-ncolo, nu se pricep.

fifi
08.05.2011, 10:00
... "Hey (nu stiu cum se zice la 'bai')..."? .
"dude" :)))))))

kirk
11.05.2011, 00:21
fifi, pai "dude" mancam cand eram copil. Aveau ai mei un dud in fundul curtii, toata ziua eram in el. Ha! ha! Pe englezi sa-i lasam, ca le avem si noi pe ale noastre destule. Spunem, de exemplu, "cataracta" si la albeata, si la caderea aia de apa. Si cate altele!
Sa revenim la ale noastre. Am citit cu atentie citatul dat de aramis. Explica multe, intr-adevar. Dar ceva parca este inca neclar. Ma refer la substantive feminine care nu se folosesc la plural (defective de plural), cum ar fi: faina, motorina... Cum formam genitivul? Pentru ca zicem "pretul fainii", dar nu zicem pretul motorinii, ci al "motorinei". Deci cum? Este vreo regula sau...dupa ureche? Dupa parerea ta, "gheata" are plural?
Si inca ceva. Cum articulam cuvatul "idee"? Idea sau ideea?

aramis_13
11.05.2011, 10:49
regulile sunt explicate clar īn ceea ce am citat eu.

Raven
12.07.2011, 07:35
Evident. 90% to 10% ar fi mare majoritate; 51% to 49% e tot majoritate dar mica.
Nope.

Majoritate (din ceva) = cea mai mare parte (din acel ceva), adica peste 50%.
51% sau 90% se numesc la fel: majoritati. Daca vrei sa faci diferenta intre ele se folosesc alti termeni ex. "vasta majoritate", "majoritate zdrobitoare" etc.; "marea majoritate" e pleonasm pt. ca "majoritatea" nu poate sa fie decat mare.

La fel, "avanseaza inainte" (unde sa avansezi daca nu inainte?), coboara jos (coborare in sus nu se poate), urca sus (nu poti sa urci in jos) etc. sunt pleonasme.


PS:
Cucurigarile lui Pruteanu sunt la fel de muzicale ca ale claponilor de cotet: inventeza sensuri pt. cuvinte gen apreciere = evaluare (deci apreciere favorabila nu e pleonsam dupa gramatica Pruteanu) cand de fapt apreciere = 1) stima, pretuire sau 2) judecata, analiza, deci doua intelesuri diferite in functie de context (in cazul 1 "apreciere favorabila" e pleonasm, in cazul 2 nu e pleonasm). Idem 51% e "majoritate mica" pt. ca mai putin decat 99% care e "majoritate mare". Urmarind logica rezulta ca 51% e de fapt "majoritate mare" pt. ca mai mult decat 50.01% si 99% e "majoritate mica" pt. ca e mai putin decat 99.99% si tot asa, dupa cate zecimale au, toate sunt majoritati si mari si mici in acelasi timp.

encore
12.07.2011, 07:46
Eu ramin la parerea ca a spune "marea majoritate" nu e totuna cu "avanseaza inainte". Cel din urma e pleonasm, no doubt. Dar adjectivul "marea" - like in marea majoritate - are rolul de a diferentia intre situatii in care majoritate este zdrobitoare si altele in care de abia e intrunita cu chiu cu vai.

Ca sa te convingi ca se foloseste si la alte case da un search in google dupa "great majority" si vezi ca e folosit pe scara larga. Deci e perfect acceptabil.

Raven
12.07.2011, 08:02
Dar adjectivul "marea" - like in marea majoritate - are rolul de a diferentia intre situatii in care majoritate este zdrobitoare si altele in care de abia e intrunita cu chiu cu vai.
Cum adica cu chiu, cu vai?
1% crestere la dobanzi inseamna ceva f. semnificativ pt. vasta majoritate a celor care au datorii cat de cat sesizabile indiferent ca sunt persoane fizice, companii (de orice dimensiune) sau tari.
In alegeri, la 100 milioane de votanti 1% = 1 milion. 1 milion de oameni e mult indiferent din ce unghi te uiti la ei.



Ca sa te convingi ca se foloseste si la alte case da un search in google dupa "great majority" si vezi ca e folosit pe scara larga. Deci e perfect acceptabil.
"Great" in lb. engleza nu inseamna de regula "mare" in sens cantitativ gen mare intindere sau mare cantitate. "Big" inseamna mare in sens cantitativ.
Deci "great majority" se traduce mai degraba ca "vasta majoritate", nu ca "marea majoritate". "Big majority" insa e pleonasm - unul adoptat la fel ca "marea majoritate" din lb. romana.

Acceptabil nu inseamna corect. Adevarul e de regula neacceptat de vasta majoritate a indivizilor (din prezent ca si din trecut, cati dintre noi n-au negat realitatea macar o data in viata?).

encore
12.07.2011, 08:29
"Great" in lb. engleza nu inseamna de regula "mare" in sens cantitativ gen mare intindere sau mare cantitate. "Big" inseamna mare in sens cantitativ.

"Hagi a fost un mare fotbalist" e o expresie corecta in romaneste. In engleza se traduce "Hagi was a great soccer player". Deci "great" este "echivalentul" lui "mare". Ergo, "marea majoritate" este echivalentul lui "great majority" - si faptul ca sint folosite pe scara larga le face atit corecte cit si acceptabile.


Adevarul e de regula neacceptat de vasta majoritate a indivizilor (din prezent ca si din trecut, cati dintre noi n-au negat realitatea macar o data in viata?)
Faptul ca toti dintre noi am negat realitatea "macar o data" nu face ca acea (singura) data sa constituie regula. Deci adevarul este de regula acceptat (facptul ca toti lil mai negam din cind in cind nu schimba situatia). Extinzind se poate spune ca ceea ce este (de regula) acceptat este si corect. Deci daca un vast numar de indivizi considera acceptabila expresia "great majority" / "marea majoritate" aceasta expresie este deemed a fi corecta. Iar cei care sustin ca nu e corecta n-au decit sa-si revizuiasca parerea, sau sa sufere cit or trai ....

Raven
12.07.2011, 09:45
"Hagi a fost un mare fotbalist" e o expresie corecta in romaneste. In engleza se traduce "Hagi was a great soccer player". Deci "great" este "echivalentul" lui "mare". Ergo, "marea majoritate" este echivalentul lui "great majority" - si faptul ca sint folosite pe scara larga le face atit corecte cit si acceptabile.
"Marea majoritate" e echivalent cu "big majority". Faptul ca ceva e folosit pe scara larga inseamna doar atat: ca e o obisnuinta de turma (nu neaparat bun, nu neaparat rau).
Asa cum turma are voie sa accepte readymealuri si burgeri din resturi frumos ambalate (alte chestii acceptabile pe scara larga), asa si oricine are voie sa manance organic si sa bea apa in loc de fizzy drinks.

"Mare fotbalist" n-are nimic in comun cu cantitatea, ci cu realizarili (cum zicea tovarasu'). Nu necesar multe realizari, dar neaparat realizari de varf.



Faptul ca toti dintre noi am negat realitatea "macar o data" nu face ca acea (singura) data sa constituie regula. Deci adevarul este de regula acceptat (facptul ca toti lil mai negam din cind in cind nu schimba situatia). Extinzind se poate spune ca ceea ce este (de regula) acceptat este si corect. Deci daca un vast numar de indivizi considera acceptabila expresia "great majority" / "marea majoritate" aceasta expresie este deemed a fi corecta. Iar cei care sustin ca nu e corecta n-au decit sa-si revizuiasca parerea, sau sa sufere cit or trai ....
Nu, adevarul nu e de regula acceptat. Cand accepti ceva practici acel ceva altfel e doar polologhie.
Daca adevarul ar fi de regula acceptat, n-ar mai fi nici epidemie de obezitate, nici legi care apara infractorii, nici sisteme medicale pline de doctori care nu vor sa vindece pacientii, ci doar sa-i faca sa consume cat mai multe doctorii si sa vina regulat (pe viata daca se poata) la consultatii, nici... nici...

Adevarul si corectitudinea nu depind de individ, individul depinde de ele. Ca tot ce faci tie iti faci.

encore
12.07.2011, 10:16
"Marea majoritate" e echivalent cu "big majority".


De ce? Cine spune? Eu spun ca-i echivalent cu "great majority".
Uite inca una: "marile lacuri" (huron, ontario, ...) Se traduce cum? Great lakes sau big lakes?

Melina
12.07.2011, 12:17
De ce? Cine spune? Eu spun ca-i echivalent cu "great majority".
Uite inca una: "marile lacuri" (huron, ontario, ...) Se traduce cum? Great lakes sau big lakes?

Lacul se masoara in marime ca suprafata , nu in cantitate (adincime , volum ) . Ar trebuii sa se traduca Big Lakes , dar ei considera ca este impresionant (poate ca ei stiu ca este foarte adinc de ii da pe spate) si de asta traduc Great Lakes mai mult ca sa ii dea un titlu impunator. Nu poti traduce totul la fel , depinde . De exemplu un loc mare se traduce big place , dar daca vrei sa spui ca te-a impresionat poti traduce great place , adaugand de la tine cum ti se pare . Great se foloseste mai mult in rapoort cum ti se pare tie , dar nu ca marime reala.


p.s. in engleza totul depinde de context nu este nimic foarte exact nemtii sunt mult mai reali in traduceri .

http://img.photobucket.com/albums/v642/Frankenstein_/514l6LyyyNL_SS500_.jpg

Raven
12.07.2011, 13:51
De ce? Cine spune? Eu spun ca-i echivalent cu "great majority".
Uite inca una: "marile lacuri" (huron, ontario, ...) Se traduce cum? Great lakes sau big lakes?
Cultura locala spune. Si spune asa pt. ca e vorba de importanta lacurilor alea in viata populatiilor de acolo de-alungul secolelor. Deci e vorba de importanta lor pt. oamenii de acolo, si mai putin despre miile de Km patrati pe care se-ntind ele.
Maretele Lacuri e traducerea mai adecvata pt. Great Lakes. La fel cum e si pt. Great Wall of China sau pt. The Grand Canyon. Adica sigur ca toate astea sunt si mari, dar n-au fost numite "great" pt. ca-s mari in dimensiuni.

encore
12.07.2011, 13:52
Ar trebuii sa se traduca Big Lakes , dar ei considera ca este impresionant (poate ca ei stiu ca este foarte adinc de ii da pe spate) si de asta traduc Great Lakes mai mult ca sa ii dea un titlu impunator.


Pai ei nu "traduc". Ei le-au numit de la inceput "great".

My point is ca si "great" si "big" inseamna mare atit in sens cantitativ cit si non-cantitativ, contrar a ce spune Raven care sustine ca great e non-cantitativ si big e cantitativ.
De ex. "Great Lakes", "Great Plains" sint evident cantitative fiindca se refera la suprafata, iar de exemplu "Big 4" (like in "Big 4 Accounting Firms") e non-cantitativ pt. ca se refera la reputatie. Deci se pot folosi care/cum in functie de situatie.

Deci, "marea majoritate" se traduce in mod irefutabil "great majority" care este o expresie corecta.

Si acest lucru e valabil cam in toate limbile, de ex. in franceza "grande majorite" si in germana "grosse Mehrheit" sint expresii corecte si folosite oficial, asa ca nu vad de ce in romana nu ar fi corect "marea majoritate".

encore
12.07.2011, 13:58
Maretele Lacuri e traducerea mai adecvata pt. Great Lakes.

O fi ea mai adecvata (sic!), dar uite ca se spune "Marile Lacuri".

Raven
12.07.2011, 14:30
O fi ea mai adecvata (sic!), dar uite ca se spune "Marile Lacuri".
In romaneste "mare" are mai mult de un sens: inseamna mult cantitativ (suprafata, volum, varsta etc.) sau mult ca importanta (aplicat la persoane se face numai in sensul bun, adica unul ca Ceausescu nu e considerat "mare").

Cine-i mic si da din mana si-are 4 la romana? Cine-i mare si boccie si-are 10 la chimie?
Cine ghiceste 10 ani primeste.

Apropos de logica: daca 51% e "mica" majoritate si 99% e "marea" majoritate, 75% ce majoritate e, "mijlocia" majoritate? Daca zici ca e "mare" ai gresit pt. ca fatza de 99% (sau 100%) e "mica"; daca zici ca e "mica" iar ai gresit pt. ca fatza de 51% (sau 50%) e "mare".

Deci ce-s alea "marea majoritate" si "mica majoritate", care-i definitia lor?


PS:
Nici nemtii, nici francezii nu-s scutiti de pleonasme si de vorbit incorect, uita-te la fetzele de bovine care traiesc din benefits (pomana oficiala & politically correct pt. loaze) de care-s pline strazile cam peste tot in Occident indiferent de tara, PIB sau venit pe cap de locuitor. Iar apropos de gramatica si semantica oficiale, americanii l-au avut presedinte timp de 8 (opt) ani pe Bush Jr care (nu-i asa?) vorbea f. corect, did make *a lot* of sense (era sa zic big sense), de-aia a aparut termenul "bushism".
Pi cinstiti.

Melina
12.07.2011, 15:42
Pai ei nu "traduc". Ei le-au numit de la inceput "great".

Cine le-a numit ? de unde stii tu ca nu le-au tradus de la nativi ? Sa zicem ca le-au numit cum zici tu (desi discutia a pornit de la traduceri) ,ceea ce spui tu este valabil cind este vorba de titlu , nume , dar contextual cind folsoesti ca adjectiv "big" si "great" cum ai pornit cu exemplu dat , este variabil.




My point is ca si "great" si "big" inseamna mare atit in sens cantitativ cit si non-cantitativ, contrar a ce spune Raven care sustine ca great e non-cantitativ si big e cantitativ.


Deci, "marea majoritate" se traduce in mod irefutabil "great majority" care este o expresie corecta.



Tocmai ca nu in orice context , asta ziceam , desi exista citeva reguli pe ici pe colo cum ar fi “With uncountable nouns, only great is possible.”



Pentru “Marea Majoritate A Americanilor “ expesia mai corecta in engleza este “The Big Majority Of Americans " nu “The Great Majority Of Americans”



P.s.Pointul meu a fost ca depinde de context in engleza mai mult ca in orice alta limba de circulatie.
P.s. mai exista si large majority.

encore
13.07.2011, 06:04
Apropos de logica: daca 51% e "mica" majoritate si 99% e "marea" majoritate, 75% ce majoritate e, "mijlocia" majoritate? Daca zici ca e "mare" ai gresit pt. ca fatza de 99% (sau 100%) e "mica"; daca zici ca e "mica" iar ai gresit pt. ca fatza de 51% (sau 50%) e "mare".

Deci ce-s alea "marea majoritate" si "mica majoritate", care-i definitia lor?



Tu ai zis ca "marea majoritate" nu-i corect, dar "vasta" sau "zdrobitoare" ar fi. Deci ce-s alea "vasta majoritate" si "majoritatea zdrobitoare", care-i definitia lor?

encore
13.07.2011, 06:13
P.s. mai exista si large majority.

Exactly, cu asta ai dat raspunsul, desi cred ca fara sa-ti dai seama.

Raspunsul este ca substantivului "majoritate"/"majority"/etc ...in orice limba, si chiar in orice limbi ... ii pot fi alaturate o serie de adjective, fara ca prin asta sa devina pleonasm. Adica "mare", "vast", "zdrobitor", "naucitor" (in cap cu maciuca), etc ... ; sau "big", "large", "great", "overwhelming", "vast", samd.
Asta era subiectul discutiei. Orice alta deviere de la subiectul asta, cu referiri la logica, samd.. se cheama despicarea firului in 4.

Raven
13.07.2011, 08:53
Tu ai zis ca "marea majoritate" nu-i corect, dar "vasta" sau "zdrobitoare" ar fi. Deci ce-s alea "vasta majoritate" si "majoritatea zdrobitoare", care-i definitia lor?
Definitia lor este ca ceva f. aproape de 100% sau aproape dublu fatza de 50%. Sunt oricum termeni borderline cu pleonasmul, diferenta e ca "vast" & "zdrobitor" sunt folositi in mod figurativ ca in romane & nuvele pt. ca nimeni/nimic nu poate fi zdrobit la propriu de niste numere, ci doar de implicatiile lor in viata de zi cu zi.
In engleza se foloseste de regula "landslide victory" pt. alegerile castigate cu majoritati din astea de mult peste 50%. Sigur ca "mult" asta nu e batut in cuie, poate sa fie 99.8% ca la Ceausescu sau 80% sau "doar" 70% daca asa considera comentatorul (care poate fi criticat sau nu pt. ce zice).

Nu conteaza asa mult ca pe Iliescu l-au votat 85% in '90; daca-l votau 51% tot el era secretar general, pardon presedinte, diferenta era ca nu putea sa zica nimeni ca romanii vor comunism en masse.



Orice alta deviere de la subiectul asta, cu referiri la logica, samd.. se cheama despicarea firului in 4.
Toata gramatica lb. romane are o logica, bineinteles cu ceva exceptii pt. ca orice limba se schimba in timp, dar regulile se schimba mai incet ca limba vorbita in sine si de-asta exista anacronisme (la fel ca in sistemele legislative ale statelor).

JulianM
05.10.2011, 14:51
{Tot din ciclul : "rāde ciob de oală spartă" ... EBA și cu Funeriu .. sau invers, că nu contează ...
Hai să ne rādem ... EBA iese iar "pă interval" ...}

EBA scrie pe Twitter despre "inexactitudinile" lui Funeriu

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/8840900/1/eba.jpg?width=100

Gāndul.Info (http://www.gandul.info/politica/eba-scrie-pe-twitter-despre-inexactitudinile-lui-funeriu-8840900)

Prima postare este către o ştire cu titlul "Funeriu critică deputaţii care uzează «inexactitudini»", iar a doua către un material intitulat "Inexactitudinilele unui ministru fără diplomă".

kirk
06.10.2011, 23:56
Ce ziceţi de invazia asta de englezisme in limba romānă? Eu cred ca nu trebuie sa ne facem griji. Stim noi cum sa le 'romānizam' şi in final să avem doar de cāştigat: o limbă cu un vocabular mai bogat, dar tot romānă (nu rogleză). Să mai treacă puţin timp şi sunt convins ca vom scrie sait in loc de site, maus in loc de mouse...Mi se pare interesant că le trecem toate (sau aproape toate) la genul neutru: un site, două site-uri (nu un sait, doi saiţi), un mouse, două mouse-uri (nu doi mauşi). Si, dintr-un instinct romānesc, le formam pluralul in "uri", nu in "e". In ultimul timp exista tendinţa de folosire a lui "e", dar īnainte nu era aşa. Se spunea: canaluri, tiparuri, contrasturi... (nu canale, tipare, contraste...). Cum zic, se pare că se revine la "uri": site-uri, linkuri, show-uri, weekenduri...Nu-i rău.

sorin
27.01.2016, 09:36
Cateva exemple, primite pe email:

"Neologismele"...
Cizmarii sunt designeri. Secretarele nu-şi mai spun decāt manager assistant.

Mă aşteptam să fie vorba de crize de aclimatizare şi de micile noastre snobisme de cetăţeni ai unei ţări mici, dar vioaie. Nici gānd.S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, īntrebuinţat pe la posturi de radio şi de televiziune, iar cuvinte romāneşti cāt se poate de utile sunt īnlocuite prosteşte de persoane care stau prost şi cu vocabularul limbii romāne, şi cu gramatica ei. Tot soiul de absolvenţi şi absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă politicieni inepţi şi comentatori care par să-şi fi luat doctoratul la un şpriţ, īnainte de a lua notă de trecere la romānă īn liceu se dau īn bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul.

Potrivit lor:
Nu mai avem prilejuri, avem doar oportunităţi.

Nu mai suntem hotărāţi să facem ceva, ci determinaţi.

Nu mai realizăm, ci implementăm.

Nu mai avem cazuri, ci speţe.

Nu ne mai ducem īntr-un loc, ci īntr-o locaţie.

Nu mai luăm īn considerare, fiindcă anvizajăm.

Nu mai consimţim, ci achiesăm.

Serviciul de īntreţinere a devenit mentenanţă.

Ceva care ţi se pare obligatoriu e un must !!!

Nu mai avem speranţe, deoarece am trecut la expectaţiuni.

Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm.

Şi nu mai aşteptăm un răspuns, ci un feedback.

Nu mai avem frizeri şi croitorese, avem hair stilişti şi creatoare de fashion.

Nu mai avem experienta, avem expertiza.

Nu mai dezvaluim, ci devoalam

Cu alte cuvinte, deţinem o oportunitate pe care suntem determinaţi să o implementăm īntr-o locaţie pe care am anvizajat-o, achiesānd la o mentenanţă care e un must şi asupra căreia ne focusăm in expectaţiunea unui feed-back pozitiv.

Altfel, cānd ies din rol, īi auzi cu cāte un neaoş şi superior "Hai să-mi bag ..." sau cu concluzia absolut academică: "Un căcat !!!"
Motto :

"Ca să inţelegi că eşti prost, trebuie totuşi să-ţi meargă mintea !!!
Lia Szasz

angeline
27.01.2016, 09:44
Mirobolant :starsmile:

livia
13.08.2016, 09:06
Finalul spune tot :).

De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu? Cum au apărut īn limbajul oltenesc celebrele „făcui”, „văzui” sau „dădui” - explicaţia specialiştilor
http://m.adevarul.ro/locale/slatina/dece-vorbesc-oltenii-perfectul-simplu-popor-ne-a-colonizat-si-a-lasat-amprenta-sud-vestul-tarii-1_54db610f448e03c0fd80e4a4/index.html





Faptul că locuitorii spaţiului Olteniei folosesc mai des decāt ceilalţi timpul perfectul simplu este de notorietate. Mai puţin ştiut este īnsă motivul pentru care se petrece acest lucru. Specialiştii īntrebaţi de reporterii Adevărul au īncercat să dezlege misterul. Una dintre explicaţii este de sorginte istorică şi se referă la o moştenire a limbii latine.




Perfectul simplu exprimă o acţiune ce tocmai s-a terminat, īn timp ce “vărul” său, timpul perfect compus, exprimă o acţiune care s-a īntāmplat īntr-un trecut mai īndepărtat. Īn primul rānd, ne-am propus să discutăm despre corectitudinea perfectului simplu şi despre felul īn care el se foloseşte. Īn al doilea rānd, vom vorbi despre teoriile despre posibila origine a acestui timp verbal.
Profesorul de limba romānă Cristian Ionescu de la Colegiul Naţional “Ion Minulescu” din Slatina explică faptul că perfectul simplu are două utilizări distincte. Īn literatură, perfectul simplu este timpul folosit de narator pentru a indica acţiunile prezente - īn raport cu firul naraţiunii - ale personajelor, fiind folosit cu precădere la persoana a III-a, iar, dacă naratorul se include printre personaje, atunci apare uneori şi la persoana I; persoana a II-a lipseşte practic cu desăvārşire.
Īn Oltenia şi zonele limitrofe, perfectul simplu este folosit īn vorbirea de zi cu zi la toate persoanele. El nu exprimă prezentul, ci trecutul recent. Numai oltenii şi cei care au avut contact cu ei sau care au studiat problema se pare că ştiu cel mai bine să conjuge verbele la perfectul simplu, inclusiv la persoana a II-a, spre deosebire de ardeleni şi moldoveni, care se īncurcă mai mereu şi spun de exemplu – “eu făcuşi” sau „tu făcui” etc.
Eminescu şi perfectul simplu
Regula folosirii perfectului simplu nu este īnsă universală, doar o parte dintre autori folosind acest timp verbal, īn vreme ce alţii preferă prezentul pentru că exprimă aceeaşi idee. Printre scriitorii cei mai cunoscuţi care au folosit des perfectul simplu īn scrierile lor ca pe un stil narativ, aceasta fără a fi “acuzaţi” că sunt locuitori ai spaţiului Olteniei - ca o explicaţie, fiind Nicolae Iorga, George Călinescu sau Mihai Eminescu –“Trecu o lună, trecură trei, trecură nouă şi īmpărăteasa făcu...” (“Făt-Frumos din Lacrimă”). “Din sfera mea venii, Cu greu ca să-ţi ascult chemarea, Şi cerul e tatăl meu, Iar muma mea e marea” (“Luceafărul”) etc.
“Perfectul simplu este un timp verbal al trecutului, īn limba romānă fiind patru asemenea timpuri pentru a evoca a acţiune din trecut. Perfectul simplu, luat strict gramatical, este o acţiune trecută şi terminată cu puţin timp īnainte de momentul vorbirii, este un trecut foarte apropiat de prezent. Greşeala care se face uneori, atāt de olteni, dar nu numai, este că acest timp verbal este folosit şi pentru a descrie o acţiune din trecut petrecută cu mai mult de 24 de ore īnainte de momentul vorbirii, caz īn care ar trebui folosit perfectul compus, dar şi atunci se mai apelează la cāteva cuvinte īn plus pentru a indica exact momentul acţiunii despre care se vorbeşte“, spune profesorul Cristian Ionescu.
Nu este o greşeală gramaticală
„Mulţi cred că perfectul simplu ar fi ceva eronat şi că nu este indicat a fi utilizat, ceea ce este o mare greşeală: perfectul simplu este un timp perfect corect, iar faptul că el este folosit cu precădere īn Oltenia şi īn teritoriile limitrofe ţine de specificul zonei, fiind folosit īn graiul de zi cu zi īn special īn mediul rural. Dar, repet, folosirea lui este foarte corectă, de unde şi vorba potrivit căreia oltenii ar cunoaşte cel mai bine gramatica limbii romāne sau că ar vorbi cel mai corect romāneşte. Īn plus, se ştie că, prin folosirea perfectului simplu, se face şi o <economie> de cuvinte deoarece mesajul este transmis imediat”, mai spune profesorul Cristian Ionescu.
Oltenii vorbesc romāneşte cel mai corect
De asemenea, Cristian Ionescu spune că importanţa perfectului simplu este fără tăgadă (http://m.adevarul.ro/locale/slatina/de-cevorbesc-oltenii-repede-oltencele-rele-gura-explicatia-sociologilor-temperamentul-locuitorilor-oltenia-1_54d386b2448e03c0fd4ef8f2/index.html) deoarece, printre ale avantaje ale utilizării sale, el aduce evenimentele mai aproape de prezent şi serveşte cronologizării mai exacte d.p.d.v temporal.
„Īn acelaşi timp, perfectul simplu dă naraţiunii un timp mai alert, mai viu, mai proaspăt, aduce un plus de claritate īn vorbire, eficientizează comunicarea. Acest timp verbal este folosit şi de alţi locuitori ai ţării mai ales cu sens peiorativ sau ironic. Totodată, este o realitate şi faptul că, de exemplu, locuitorii din celelalte zone ale ţării nici nu conjugă corect verbele la perfectul simplu – deşi mai folosesc şi ei acest timp verbal, dar, repet: incorect –, iar greşeala apare tocmai pentru că ei nu utilizează perfectul simplu īn vorbirea curentă cum fac cei din zona Olteniei. Există o falsă impresie la nivel general ce dă senzaţia că folosirea perfectului simplu ar fi greşită sau īnjositoare, fiind preferat, īn mod inexplicabil pentru mine, perfectul compus pentru a descrie īntāmplări recent īncheiate - unde este logic perfectul simplu”, mai afirmă profesorul slătinean.
Mai mulţi specialişti īn lingvistică sunt de părere că adevărata limbă romānă s-ar vorbi doar īn Oltenia, cu toate timpurile verbului caracteristice limbilor de origine latină - inclusiv perfectul simplu -, cu accentul caracteristic limbii romāne, fără inflexiuni ungureşti, slavone sau rromanes şi, mai mult, chiar cu “viteza” caracteristică limbilor latine. Folosirea corectă a timpurilor dă precizie şi nuanţare temporală, dar utilizarea lor deficitară sau abuzivă dă particularitate oralităţii, de unde şi trăsăturile specifice graiului vorbit īn regiunile mari ale ţării.
Perfectul simplu: de unde l-am moştenit?
Dacă, din punct de vedere gramatical, lucrurile sunt cāt se poate de limpezi īn ce priveşte folosirea prefectului simplu de către olteni, alta este situaţia cānd vine vorba despre identificarea originilor acestei situaţii īn istorie. Specialiştii nu au ajuns la niciun consens īn această privinţă. Astfel, unii vorbesc despre faptul că originile ar proveni de pe vremea romanilor, deoarece limba romānă este una latină, iar perfectul simplu ar fi specific doar popoarelor de sorginte latină. Zona Olteniei (Dacia Malvensis), spun documentele istorice, a făcut parte din Imperiul Roman, zonă care mai cuprindea: Banatul, o parte a Ardealului şi Dobrogea. Ulterior, despre Oltenia s-a scris că este o provincie istorică din S-V Romāniei, care īnglobează judeţele Dolj, Gorj, Olt - pānă la rāul Olt, Vālcea - pānă la Olt, comuna Islaz din Teleorman, Mehedinţi - fără Orşova, Eşelniţa, Dubova ş.a. care aparţin Banatului.
Faptul că oltenii au ajuns să foloseasc㠓īn exces” perfectul simplu (http://m.adevarul.ro/locale/slatina/de-cevorbesc-oltenii-repede-oltencele-rele-gura-explicatia-sociologilor-temperamentul-locuitorilor-oltenia-1_54d386b2448e03c0fd4ef8f2/index.html) comparativ cu locuitorii celorlalte zone ale ţării ar fi determinat, spun specialiştii, de faptul această zonă s-ar fi aflat mai mult timp sub colonizarea romană, de unde şi īnrădăcinarea perfectului perfect īn vorbirea curenă a localnicilor. Un studiu din 2002 publicat de Universitatea din Bucureşti menţionează c㠓utilizarea perfectului simplu īn limbajul oral este limitată regional şi mulţi vorbitori din celelalte regiuni nu īl folosesc deloc sau īl folosesc foarte rar, cu intenţie ironică sau glumeaţă. Limba literară preferă, īn aceste cazuri perfectul compus”.
Muzeograful Aurelia Grosu de la Muzeul Judeţean Olt este de părere că aspectul folosirii perfectului simplu de către locuitorii spaţiului Olteniei ar ţine mai degrabă de domeniul regionalismelor.
“Folosirea perfectului simplu īn exces este o situaţie specifică acestei zone a Olteniei, aşa cum şi moldovenii sau ardelenii vorbesc īntr-un anume fel. Situaţia ţine şi de regionalisme, care s-au propagat de la o generaţie, la alta, deci, părerea mea, nu cred că există un substrat istoric sau ştiinţific pentru această situaţie. Pānă una-alta, perfectul simplu este un timp verbal corect gramatical, nu este ceva incorect sau greşit”, mai spune Aurelia Grosu.
Pānă una-alta, pe seama folosirii de către olteni a perfectului simplu circulă şi o glumă: “Īntrebare: de ce vorbesc oltenii cu perfectul simplu? Răspuns: Fiindcă sunt simpli şi perfecţi”.

aramis_13
14.08.2016, 23:19
nț. ie pentru că la olteni totul e acilea, colea. chiar dacă s-ăntāmplă acu o săptămānă, el tocmai ce fusei. așa-i și cu distanțele. īl īntrebi p-un olten departe-i satul vecin? și el zice nu bre, ia coleșa piste deal. și după ce ai trecut șapte dealuri el tot coleșa, piste deal...